Dar dacă?

Moto : România nu a avut întotdeauna un Mihai Viteazu, un Cuza sau un Decebal la cârmă, dar întotdeauna  a existat cel puţin un Bastus.

Toată lumea atât prieteni cât şi opozanţi ai lui Trump şoptesc la colţ de lume că toată activitatea, declaraţiile şi excentricitatea  manifestate de acesta, ca şi faptul că a câştigat alegerile sunt foc de paie, că se va potoli sau va fi potolit, că e foc de paie sau că dacă va continua totuşi aşa va avea soarta lui Aldo Moro. Unii spun că este doar un trend de moment, că a fost o răscoală „antisistem” o răbufnire de orgoliu a societăţii şi că în curând aceasta se va calma şi va reacţiona „normal”. Nu ştiu cui ajută o asemenea sau asemenea variante să fiu sincer am foarte puţine date pentru a putea concluziona cât de cât argumentat aceste variante.  Unii spun că bătălia lui Trump cu Soroş este una personală, că Trump în vrea capul pentru că a sponsorizat-o pe Hillary şi ar fi investit milioane de dolari în media şi prin ONG+urile sale ca să împiedice ascensiunea lui Trump.

Dar dacă este vorba de ceva mult mai profund şi se doreşte, nu atât de către Trump cât de alte structuri mult mai bine înfipte în pământul american, îndepărtarea celor care controlează America prin Soroş şi alţii ca el şi se vrea cu adevărat o Americă a americanilor nu a altora?

Dar dacă amestecul serviciilor în campania americană nu este întâmplătoare iar Trump este de fapt exponentul sau doar unealta lor?

Dar dacă  privirea întoarsă de Casa Albă spre foştii inamici tradiţionali Rusia şi China, nu este o toană a lui Trump şi nici o greşeală de abordare, ci cu adevărat o reorientare sau chiar schimbare a politicii, poate chiar o înţelegere prealabilă între cei care au dorit această schimbare şi o realizează prin Trump?

Dar dacă ceea ce s-a întâmplat sau se întâmplă vizavi de schimbarea opticii Americii faţă de Europa, coroborat cu Brexitul, cu vizita primului ministru englez în Turcia pentru a discuta şi a negocia o nouă politică cu „tiranul” Erdogan, cu tendinţele de separare sau anti-globalism, cu creşterea sentimentului naţionalist  în din ce în ce mai multe ţări nu este o întâmplare şi face parte dintr-un curent dirijat sau chiar nedirijat, care de fapt este mult mai profund şi va duce cu adevărat la schimbări majore în politica lumii ? Dacă până la urmă, NATO, cu toate asigurările timide, e adevărat,  din ultima vreme, va fi considerată o organizaţie anacronică şi se va sparge indiferent din ale cui interese?

În România şi pe lângă graniţele ei, apar sau mai bine spus se confirmă zvonurile privind pretenţiile de hăcuire a României. Peste Prut, Dodon  impune moldovenilor o istorie primită în dar de la Moscova prin care vrea să dezvolte „patriotismul” moldovenesc până dincolo de graniţe pretinzând că moldovenii nu sunt români iar Moldova i-a fost  lăsată de Ştefan lui, toată, aşa cum nu o avea nici Ştefan, că el ar fi de fapt nepotul nepotului lui Ştefan atunci şi în vecii vecilor. Tot el mai spunea că limba moldovenească nu este tot una cu limba română, că ar fi vorba de limbi diferite. Din cauza asta întregul discurs l-a ţinut în limba rusă, ca să înţeleagă tot celovecul ce spune el.

Ceva mai adânc, prin Parlamentul României ajunge o „iniţiativă cetăţenească” a „secuilor”  de prin Transilvania care cică doresc formarea unui principat autonom, cu preşedinte şi conducere proprie care va face parte din România, dar doar cu numele, cam aşa cum doreau Marile Puteri prin 859 să facă Unirea. Să mai spună cineva că hunorioţii nu cunosc istoria României. Întâmplător sau nu aceste două evenimente s-au nemerit izact în aceeaşi perioadă în care SUA schimbă atitudinea faţă de gubernii, conducerea României se ocupă de lupte intestinale urât mirositoare iar românii mai au un pic şi se încaieră în stradă. Nu s-a găsit nici un şef de partid, nici un preşedinte , nici măcar de sindicat, care să spună că iniţiativa secuilor este anticonstituţională şi să o atace la CCR. De ce oare?

Circul Ghiţă pare să se fi oprit, focul nu mai arde cu flacără, e menţinut să nu se stingă. Pe lângă multele gulgute aruncate pe post de mari dezvăluiri a fost şi cea privind şantajarea sau ameninţarea lui Ponta că va fi arestat dacă face autostrada către Braşov, pentru că ar fi ceva cu securitatea naţională. Mulţi au râs de această ameninţare afirmând că Ghiţă a fabulat, că nu avea nici o treabă securitatea naţională cu o amărâtă de autostradă. Dar uite că sunt oameni care văd lucrurile altfel. Se vorbeşte prin unele medii că era ceva-ceva pe acolo, că de fapt SRI-ul, sau o parte a sa, ar fi dorit şi doreşte o cât mai mică legătura de suprastructură între „Ţara Românească” şi  Ardeal pentru că la anumite niveluri se cunoaşte ce urmează să se întâmple şi că hăcuirea României este bătută în cuie. Unii ar fi gata să spună „ bravo, adevăraţi patrioţi!”

Dar dacă toate aceste lucruri sunt legate între ele şi în fapt prin izolarea celor trei foste principate române una de alta se pregăteşte şi dinăuntru şi dinafară divizarea României şi aşa zisa acţiune de „apărare” este de fapt un ajutor dat celor care vor să se înfrupte din România? Să nu uităm că lipsa comunicaţiilor şi a posibilităţilor de deplasare acţionează în ambele sensuri, nu numai de la năvălitor către cotropit ci şi de la apărător către zonele cotropite şi privind astfel situaţia, grefată şi pe faptul că de 28 de ani armata României a ajuns la 30% stare de operativitate, totul sună a trădare. Adevărul este că la ce  mijloace tehnice mai avem,  dacă ar fi nevoie să le trimitem prin Moldova sau Transilvania, peste Carpaţi, nu ştiu dacă ar mai ajunge 10 % la destinaţie, iar dacă ar fi pe timp de iarnă, cu zăpada de luna asta, nu le-ar lăsa Firea să plece. Noroc cu avioanele  şi elicopterele, care nu pot zbura pe timp de iarnă cum nu au putut zbura când cu accidentul din Apuseni, că măcar rămânem cu ele întregi.

Dar dacă defec(t)area lui Ghiţă şi cearta sa cu Coldea nu este o simplă ceartă între doi sereişti şi nici măcar o ceartă între partide în lupta pentru putere ci o bătălie între serviciile străine care  dirijează serviciile autohtone şi acum asistăm la o reîmpărţire a sferei de influenţă între cele 4 puteri care au împărţit Germania după război, plus  Germania?

Dar dacă trupele de vânători de munte  au fost diminuate până la minim necesar tocmai cu un scop anume?

Dar dacă toate aceste scenarii sunt cunoscute şi de către CSAT şi de către serviciile secrete şi de către şefii de partide, şi de către preşedinte, şi de către premieri şi totuşi  ei continuă circul şi bătaia pe ciolănel,  lupta orgoliilor, fără să le pese de schimbările care au loc în lume şi care vor afecta categoric România pentru că ne aflăm acolo unde suntem de milenii, la intersecţia drumurilor, civilizaţiilor, religiilor, imperiilor şi intereselor lumii. Cum a putut madam Theresa May să preceapă că dacă s-a rupt de Europa trebuie să caute o altă piaţă de desfacere şi altă ieşire pe care să se sprijine, chiar dacă cu o oră (istorică) mai înainte îl blama pe tiranul Erdogan, iar mamelucii noştri continuă să se bată între ei indiferenţi, orbi şi muţi la tot ce se întâmplă pe lângă ei ?

Dar dacă toată această atitudine a celor care au condus şi conduc România sau de fapt o guvernează  doar, ca arendaşi, nu se numeşte  inconştienţă, nici lipsă de adaptare, nici  lipsă de analiză şi redresare politică ci pur şi simplu trădare?

PS:Nu e nimic mai ciudat decât să descoperi că  oameni celebri te citează după ce au murit.

Te-ar putea interesa şi:

Legea pensiilor militare ultimul pas

Mitingul, Dragnea și primarul de la Leu

Hai la circ!

Săptămâna glumelor

Cioloklausstul, sau ambiţiile lui Iohannis, guvernul lui Cioloș şi somnul românilor

Despre

Vezi toate articolele lui →