Craiova, 1 decembrie 2021

parcare ilegala

A trecut și asta. Fuse și se duse.Trebuia să scriu despre asta, dar …cred că voi trece peste prezent și voi scrie despre ceva ce puțini români, și chiar olteni, știu.

Dacă tot avem prim ministru oltean cadru militar, o să vorbesc despre un militar oltean care a facut ceva pentru armată, olteni și români.

Câți au auzit sau știu ceva despre colonelul Vasile Gagiu ?

Foarte putini. Colonelul Vasile Gagiu a fost comandantul Rg 5 Vânători din Craiova, parte a Dv 2 Infanterie.

Vă mai amintiți isprava sergentului Iordan și caporalulului Bivolaru  care au pus opinca oltenească pe Parlamentul Ungar în 1919 ? Cei doi erau membrii ai unui pluton de vânători și desi nu am confirmarea, se pare că făceau parte din același regiment de vânători și erau subordonații colonelului Gagiu, pentru că acesta a participat cu unitatea sa la eliberarea Ungariei de sub conducerea comunista a lui Bela Kun. 

Și totuși cine este colonelul Vasile Gagiu ? Conform  datelor aflate la Muzeul de istorie al Olteniei, acesta a fost comandant al Rg 5 Vânători, înființat la 14/27 august 2017 prin mobilizarea B5 Vânători dislocat la pace în Craiova în cazarma în care mai târziu au funcționat Divizia 2 Infanterie apoi B 26 Infanterie. Conform datelor din Wikipedia,  la intrarea în Primul Război Mondial, regimentul era comandat de Lt.col. Traian Epure, iar în  bătălia de la Mărășești, conform aceleiași surse,  la comandă se afla  Locotenent-colonel Gheorghe Diamandi. După alte surse însă, la Mărășești, la comanda unității ( sau probabil comandant de subunitate) ar fi fost Lt.col. Vasile Gagiu.  Era foarte apropiat de ”opincă”, nu ezita să stea în primele rânduri pe front și  a considerat întotdeauna că exemplul personal este cel mai bun argument pentru mobilizarea subordonaților.

După război regimentul a fost dislocat la Timișoara și de acolo a primit ordin să înainteze spre Alba Iulia imediat după înfăptuirea Unirii de la 1 Decembrie, pentru a apăra orașul și istoricul act înfăptuit de români. De data asta, fără niciun dubiu, la comanda regimentului se afla Vasile Gagiu.  A ajuns acolo, iar regimentul său a fost prima unitate militară românească,  care a intrat în Alba Iulia după UNIRE, la 6 Decembrie. Conform altor surse, intrarea (cel putin oficială, adică primirea) ar fi avut loc pe 19 decembrie. A  intrat în oraș, călare pe calul său ”Destin” și aducând drapelul decorat cu  cea mai importantă decorație  militară la Mărășești, Ordinul Mihai Viteazu clasa a III-a.

În vara lui 1919  primește misiunea de a participa la lupte împotriva trupelor lui Bela Kun și înaintează cu regimentul, până la Bekecsaba, la 4 august intrând in Budapesta cu avangarda Armatei Române, ocupând Pesta, partea estică a capitalei maghiare, în aceeași seară, la orele 18, asigurând desfășurarea in bune condiții a defilării trupelor române care soseau in oraș.În alte documente ar fi fost vorba de Regimentul 4 Vânători dar acesta nu este totuși menționat ca participant la campania din 2019 din Ungaria. Doar documentele aflate în arhivele MApN pot rezolva micile neînțelegeri.

Oricum având în vedere certitudinea participării celor 2 eroi olteni la punerea opincii românești pe parlamentul ungar, zona de dislocare a Rg 5 Vânători (nu de munte), este mai mult ca cert că Rg. 5 Vânători, condus de Lt.col Vasile Gagiu ( sau poate colonel, dar pe vremea aia, nu se avansa ca azi, de la an la an, pentru că era război și nimeni nu era preocupat să primească grade, ci să rămână în viață), a participat și la acest act istoric.

cazarma

După această nouă ispravă, col Vasile Gagiu se întoarce în zona Craiova, este numit comandantul Rg. 26 ”Rovine” ale cărui tradiții le-a preluat B26 ”Neagoe Basarab” pe care mulți îl cunosc drept ”Scorpionii Roșii” după misiunea din Angola.

Ce s-a mai întâmplat cu eroul nostru? După ”lăsarea la vatră” intră în politică, dar nu a  trecut în rezervă ca să intre în politică, cum se obișnuiește acuma, ci a intrat în politică pentru că a trecut în rezervă. Relația cauză efect este inversă. A intrat în partidul lui Averescu ” Partidul Poporului” și a fost desemnat prefect al județului Dolj.

A murit în 1945 și azi nimeni nu-și mai amintește de el, numele lui nu e trecut în lista marilor personalități ale Craiovei, dar al primarilor cu ”studii”  la mititica  musai să apară.

Defilare la Ziua Națională 2021

Am scris toate astea, pentru că e Ziua Națională a României, iar ceea ce am văzut azi în Craiova, în afară de o participare mai mare a populației, nu merită menționat. E poate mai plăcut și mai educativ să încerc să aduc în fața oltenilor și românilor fapte cu adevărat istorice, pentru că istoria de azi nu are cu ce se mândri.

Și totuși e ceva ce trebuie să spun. Și anul acesta, ca și anul trecut, au fost puși să defileze- iar unii chiar s-au lăudat cu asta- răniții din misiunile externe. Nu o să înțeleg în veci cât de cinic să fi tu militar, șef de structură, de department sau ce oi fi, ditamai generalul, să ceri să defileze cei răniți, unii fără o mână, alții fără un picior, cu proteze, afecțiuni care îi fac să urle la fiecare pas, să dea ei, răniții, ”eroii noștri” cum le spun unii mândrindu-se parcă că datorită lor avem și noi veterani, răniți, eroi, că partenerul strategic ne este  și le este ”recunoscător”pentru jertfa militarului roman, să dea ei spuneam, onorul ”conducerii de partid și de stat” acestor îmbuibați analfabeți ”norocoșilor” cu case luate din meditații sau cu masterate și ”studii” prin arestul polițiilor sau penitenciarelor naționale și atlantice. Cum să ceri așa ceva? Am mai spus-o și acum un an parcă, ar trebui ca răniții să stea la tribună iar parlamentarii, acești șacali corupți  dedați la jaf și rupere, să se târască în patru labe prin fața tribunei, scâncind și scheunând așa cum scheaună pentru o indemnizație nemeritată. La noi însă, toate sunt pe dos. Iar noi, noi, militarii  cu funcții și funduri crescute pe scaune cu puf de pinguin le cerem răniților să defileze ca să mângâiem orgoliul înalților șacali. Iar când răniții  cer, așa cum prevede legea,  tratament în clinici adevărate afară, unde armata e respectată, noi șacalii din armată le spunem ” da, măi Costică, știu că așa ar trebui, dar ce vrei, dacă te trimitem pe tine, o să creem un precedent și o să ceară toți răniții.Nu se poate!” Armata română nu are bani pentru tratamentul răniților ei, nici măcar odată pe an, dar are pentru grade și medalii scutitoare de impozit pentru cei cocoțați pe scaune înalte, unii chiar câte două decorații  pe zi, că ei sunt adevărații eroi ai țării, cei care împing scaunele sub fundul șefilor. Așa ne respectăm noi, veteranii, eroii, răniții,  punându-i la cazne. Stau și mă întreb dacă nu cumva unii și-au propus ca la anul să aibă și mai mulți răniți  participanți la parade. Nu m-ar mira.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA, LA MULȚI ANI ROMÂNILOR DE PRETUDINDENI.

 Nu vă uitați trecutul !

De neacsum

5 comentarii la „De Ziua Națională”
  1. Lt.col. Gagiu Vasile, în alte însemnări şi imagini de pe facebook, la începutul WW1, este Cdt.R.31 Calafat.

  2. @Costinel,
    Am mentionat ca sunt unele neclaritati care ar putea fi lamurite la arhivele militare.

  3. Pas cu pas, cu fiecare an, am senzația că manifestările de ziua națională a românilor se vrea a cădea în desuetudine. Nicio empatie a conducătorilor, doar o mimare festivistă, ca o tristețe impusă.

  4. Am rămas și eu mut,poate și surd,de aceasta mimare a unei manifestații,care s-a vrut a fi o manifestație de Ziua Națională a țării,scuza fiind pandemia.Hei,hei,nu-i e bine”vacii noastre”.Trist!

  5. Anul trecut zero mentiuni de ziua nationala, ca era pandemie(desi nici pe sticla nu s-a mentionat mare lucru decat acolo unde initiativa locala a dictat altfel), anul asta, cu populatie vaccinata – mai ales in vest – dar si cu numar mai mare atat de infectati cat si de morti la nivel ioropean, parca in ciuda vaccinarii, se face totusi defilare, pe sticla se ridica in slavi trecutul glorios (mai ales daca e cel monarhist) – o fi o incercare letargica de imbibare cu spirit patriotic a boborului? Daca da, in ce scop?

Comentariile sunt închise.