Pensiile militare între juridic, sentimentalism și diletantism

Categoria Despre Armata


Ca militar, în retragere fiind chiar, deci pensionar, e normal să urmăresc ceea ce se intâmplă cu armata României, drepturile și activitățile cazone, salarii, activități, pensii, etc. Am calculatorul plin de proiecte, sugestii, propuneri, calcule, adrese, solicitari, facute diferitelor ministere, structuri, persoane politice dar și de răspunsuri și declarații ale unor politicieni din toată paleta de culori a partidelor.  De curând am citit niște adrese trimise de unele structuri asociative diferiților lideri de partid, parlamentari, miniștri legate de proiectul L 4 /2023 introdus anul acesta pentru aprobarea Legii propuse de Guvern  privind pensiile speciale.

Personal am obosit să tot explic unora sau altora, colegi sau lideri de asociații,  diferența între ce vrem, ce avem dreptul și ce primim sau ce vom primi. Se pare că degeaba. Unii o țin langa și confundă marfa cu ambalajul. Trecând peste faptul că mulți vorbesc fără să înțeleagă despre ce, că mulți nu știu decât să ceară fără să se intereseze dacă ceea ce cer este etic, drept, legal sau posibil, că mulți se fac că fac fără a face cu adevărat ceva,  din prostie, neputință sau pentru a mima activitatea,  sau că mulți manipulează cu bună știință, o să exemplific ultima ”găselniță” în materie de pensii militare.

După cum se știe, anul 2022 s-a încheiat printr-un act, un proiect de lege, adoptat de guvern, privind pensiile speciale.  După cum unii știu, la art IX se face referire și la pensiile militare. Cum încă sunt mulți care consideră că pensiile militare nu sunt pensii speciale, dar nu știu de ce, sau nu au argumente, reafirm că semantic, dar și juridic, orice pensie calculată altfel decât în baza legii pensiilor publice este considerată pensie acordată în baza unei legi speciale, sau mai pe scurt, pensie specială. Că juridic nu există această sintagmă sunt de acord, chiar proiectul trimis Senatului, vorbește despre ”Proiectul de lege privind pensiile de serviciu” dar în media se vorbește despre ”pensiile speciale[M1] ”.  Vrem, nu vrem, ne place sau nu,  asta este, dar cei care fac vorbire sau pretind că pensiile militarilor nu trebuiesc incluse în acest proiect trebuie să clarifice în primul rând în căpșorul lor, care sunt argumentele și să înțeleagă că nu poți merge în instanță cu argumente sentimentale sau convingeri personale.

Să luăm de exemplu ultima solicitare a unor asociații ANCMRR de a participa la discuții în comisiile parlamentare, la dezbaterea L4/2023, adică la adoptarea în parlament a legii pensiilor de serviciu adoptată pe 28/12.2022 în guvern. Fac abstracție de faptul că cei mai mulți din cei care vor să participe habar nu au ce contine proiectul.

La punctul 1 al  scrisorii se solicită eliminarea articolului IX din proiectul de lege pe motiv că :

  • În PNRR (de fapt impropriu spus PNRR, căci PNRR ca document oficial și juridic NU EXISTĂ, așa cum am mai spus AICI) în propunerile făcute de Ghinea, nu sunt menționate pensiile militare.

Corect parțial, căci  problema asta a fost rezolvată de secretarul de stat Vasilcoiu  de la Ministerul Muncii, care a trimis o adresă către Comisia Europeană întrebând, sau mai bine spus sugerând/solicitând dacă trebuie introduse și pensiile militare, în rândul pensiilor speciale așa cum se poate vedea AICI. Practic însă, nici documentul trimis de Ghinea nici cel primit de Vasilcoiu NU AU CARACTER OBLIGATORIU, nu au putere de lege, FIIND SIMPLE DOCUMENTE INFORMATIVE. Există o problemă cu întreg documentul PNRR, nu doar cu includerea sau neincluderea pensiilor militare în rândul pensiilor speciale, dar aceasta nu face obiectul discuțiilor în comisii, însă ar putea face obiectul unei intervenții în instanță.

Pe de altă parte, asociațiile care pretind că pensiile militare nu trebuiesc incluse pentru că nu sunt pensii de serviciu, uită sau nu vor să recunoască faptul că în cadrul pensiilor militare de stat, conform art 14 din L223/2015,  există 3 categorii de pensii, și anume PENSIILE DE SERVICIU, pensiile de invaliditate și  pensiile de urmaș. Așadar juridic,  s-ar putea solicita scoaterea pensiilor de invaliditate și a celor de urmaș din proiect, dar nu cele de serviciu pentru că titlul proiectului de lege vorbește despre PENSIILE DE SERVICIU. Pentru cele de serviciu, solicitarea nu se susține decât sentimental.

  • Din punct de vedere Constituțional, nici Ministerul finanțelor nici Ministerul Muncii nu au drept de inițiativă legislativă privind pensiile militare.

Din nou corect doar  parțial. Dacă ar fi vorba de un proiect privind doar pensiile militare, acesta nu ar putea fi inițiat de alt minister decât de cele care care gestionează pensiile militare. DAR aici e vorba de un proiect al celor două ministere, care include și aspecte privind pensiile militarilor, ori, AȘA CUM A SPUS MINISTRUL BUDĂI, aspectele legate de pensiile militare sunt lucrate de reprezentanții ministerelor implicate, așa cum au fost lucrate și celebrele ordonanțe 57 și 59, PE PĂRȚILE CE REVIN PENSIILOR MILITARE. Că reprezentanții MApN spun de fiecare dată că nu știu nimic, că nu au mâncat … nimic deși răspund cu gura plină, asta e treaba internă, nu privește celelalte ministere.

  • Toate contribuțiile din brut si net ale militarilor intră la bugetul de stat și nu la bugetul asigurarilor de stat.

Bun, si ? Ce treaba are asta cu reforma pensiilor, sau cu articolul 28 cu atat mai mult cu cat în ultima sa interventie Budăi a spus clar că toate pensiile vor fi trecute pe contributivitate. Acest argument nu numai că nu ajută, dar dă apă la moară celor care urmăresc introducerea pensiilor militare în reforma pensiilor. Deci practic ne punem singuri lațul de gât și le dăm argumente să se ia de noi. Angajamentul de țară și cel din PNRR vorbește despre micșorarea cheltuielilor cu pensiile, în special cele ”speciale”. Că atunci când s-a stabilit procentul de 9,4 Ghinea nu introdusese pensiile militare e adevărat, dar le-a  introdus Vasilcoiu. Așa că SINGURA MODIFICARE CARE SE MAI POATE FACE ESTE MĂRIREA PROCENTULUI LA 11%, NICIDECUM SCOATEREA PENSIILOR MILITARE, care stau în gât tuturor.

  • Soldele pentru militari sunt stabilite avândd în vedere riscul și privațiunile serviciului militar.

Răspuns: Și ce are coada vacii cu ștampila primăriei? Ce treabă are asta cu Art IX din L-4/ 2023? Argument sentimental, fără nicio legătură cu speța.

  • Pensiile militarilor nu depășesc cuantumul salariului avut în activitate.

Ca și la punctul anterior, argumentul nu are relevanță. În proiect e vorba de cu totul alte măsuri.

  • În calculul pensiei sunt introduse, ILEGAL, OMM  și Pilonul 2 de pensii și practic nu se mai acordă grupele de muncă.

Irelevant, proiectul nu face referire la aceste aspecte, nu aduce atingere acelor drepturi. Din nou argument sentimental, fără legătură cu subiectul proiectului.

  • În cadrul profesiei de militar, se regăsesc activități sau atribuțiuni specifice  medicilor, inginerilor, profesorilor, șoferilor, etc deci militarii practică mai multe profesii, dar sunt plătiți doar pentru una.  

Din nou, aspectul semnalat nu are nicio legătură cu prevederile proiectului pus în discuție dar oricum, nu are nicio legătură cu conținutul proiectului.

2.  La punctul 2 al scrisorii  se face referire la nemulțumirea PROFUNDĂ a tuturor rezerviștilor că Legea 223 a fost modificată înainte de a fi pusă în aplicare. La modul în care este formulată ”nemulțumirea”ai zice că domnii cărora li se adresează scrisoarea, habar nu au de aceste aspecte, iar acuma că li s-a spus, nu vor mai dormi de grija nemulțumirii rezerviștilor.

Iar bomboana pe colivă o pune ultimul punct al scrisorii, prin care semnatarii, lideri a 6 asociații ANCMRR, menționează că solicită introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a Plx 199. Ceea ce nu spun însă semnatarii, este că există un document semnat de o parte din semnatarii acestei scrisori, care menționează faptul că aceștia NU SUNT DE ACORD CU VOTAREA Plx 199.  În plus, semnatarii scrisorii se fac că nu știu că în privința Plx199 mingea este în curtea guvernului care trebuie să dea un punct de vedere de doi ani de zile aproape. Dacă nu se dă este pentru că proiectul nu mai face obiectul interesului, pentru că acesta ar putea duce la creșterea pensiilor viitorilor pensionari la peste 100% din salaraiul avut la pensionare, ceea ce ar fi contrar cerințelor PNRR.

Și acuma  să vedem ce efecte va avea scrisoarea.

Trebuie să spun cu toată părerea de rău că întreaga scrisoare este dovada unui infantilism greu de digerat. Dacă semnatarii scrisorii vor ajunge în Comisia pentru muncă și protecție socială  a Camerei Deputaților, condusă de domnul Solomon, cel care a mătrășit acum 2 ani Plx  199 și din forma inițiată de Leș a adus-o la forma dorită de specialiștii MApN, acesta îi va intreba dacă sunt serioși sau au vrut să facă mișto de el.

Solicitările trecute în această scrisoare nu au nicio legătură cu art. IX al Proiectului L 4 /2023 supus discuției în comisii, care face referire la modificarea art 28 din L- 223/2015 privind baza de calcul a pensiei. În plus, domnul Adrian Solomon este cunoscut ca un dușman declarat al militarilor și nu va pierde nicio ocazie să îi articuleze. Cu această solicitare, semnatarii scrisorii nu fac altceva decât să arate cât de ageamii sunt în ceea ce privește subiectul ce va fi dezbătut în comisii sau cât de dezinteresați sunt de rezolvarea unor aspecte cu adevărat legate de subiectul proiectului.

Eu dacă aș fi un oarecare membru în comisie iar domnii lideri de asociații ar veni cu o asemenea intervenție, i-aș întreba dacă au ceva de spus aplicat, pe articolul IX în afară de faptul că îl vor scos din lege și dacă nu au le -aș mulțumi și i-aș ruga să nu bruieze ședința,

Nu poți veni la o discuție aplicată pe articole de lege cu poezii sau propuneri la legi care nu au legătură cu Legea în discuție. Da, se poate merge cu astfel de lăcrămații în fața presei, sau a unor lideri politici, pentru a le explica problematica pensiilor militare, așa ca introducere, dar în dezbaterea unei legi în comisii mergi cu cereri aplicate pe articolelele legii, nu cu povești lacrimogene care nu se susțin.

Și deși proiectul de lege nu conține modificări decât asupra  unui singur articol din legea 223, domnii lideri de asociații nu au reușit să identifice nici măcar o problemă reală pentru a fi amendatp, preferând să vină cu solicitări lacrimogene fără nicio legătură cu prevederile legii.

Pași de urmat

Ce s-ar putea face sau cere totuși, dacă vor ajunge la discuții în comisii? Ar putea cere ca articolul 28 la punctul 1 să cuprindă sporurile care sunt luate în considerare la stabilirea bazei de calcul, nu cele care NU fac parte din baza de calcul. Argumente:

– Fiecare pensionar are astfel posibilitatea să verifice dacă îi sunt incluse în baza de calcul sporurile pe care le-a avut.

– În felul acesta sporurile care se vor acorda ulterior apariției legii nu vor intra automat în calculul pensiei, lucru care duce la noi discriminări și noi diferențe între pensionari, pentru că în forma actuală orice spor pe care îl vor inventa viitorii jieni ai DGFC VA INTRA ÎN BAZA DE CALCUL AUTOMAT, NEFIIND CUPRINS ÎN LISTA DE LA ART.28. Dar dacă se trec în articol sporurile care fac parte din baza de calcul, nu se mai pot introduce pe NV, fără a fi legiferate  noi sporuri pentru cei ce urmează să iasă la pensie, creind astfel noi diferențe și discriminări.

– S-ar asigura transparența legislativă, orice spor introdus în salarizare trebuind să fie vizibil și în legea 223 ( dacă va mai rămâne în vigoare).

– Ar trebui să solicite ca sporul pentru doctorate să nu mai fie acordat la pensie, mai ales că unele doctorate au devenit secrete, deci nu mai sunt de folos, nu mai justifică rolul știițific, nimeni nu le mai poate consulta, nu mai sunt de folos. De ce să dai spor de doctorat pentru o lucrare care nu își îndeplinește rolul pentru care a fost creat, acela de document științific? Prea mulți și-au luat doctorate la copy-paste, și este culmea să le mai dai și spor pentru furt. S-ar încuraja și premia  hoția.

– Ar putea cere ca nici sporul de ”continuitate”, care se dă comandanților care stau acasă dar sunt considerați ”de serviciu” să nu se mai adauge la pensie, căci oricum este un abuz și faptul că se acordă  în activitate.

– Ce ar trebui să mai facă liderii de asociații și sindicate? SĂ VORBEASCĂ ACEEAȘI LIMBĂ. Dacă vor merge în comisii și vor trage unii hăis și unii cea, sau vor solicita aspecte care nu fac obiectul legii, vor fi ignorați.

– Ar mai trebui ca pentru propunerile 1 și 2, dacă le vor agrea, să găsească un parlamentar, pe cât posibil membru al uneia din comisiile care dau rapoarte pe lege din Senat, care să introducă cele două amendamente în una din comisii ca fiind inițiativa sa, căci altfel nu le va lua nimeni în seamă propunerile, asociațiile neavând dreptul la astfel de inițiative, ele putând doar să își expună puncte de vedere.

Unii mai vorbesc despre faptul că pensiile magistraților ar fi calculate pe contributivitate partial. Este o greșeală care dovedește necitirea sau neînțelegerea legilor. Pensiile magistraților, la această oră,  se calculează conform legii 303 pe baza veniturilor realizate în ultima lună de activitate. Faptul că o parte din pensie este plătită de Casa Natională de Pensii Publice din Bugetul Aigurărilor Social și alta direct de la Bugetul de Stat, nu înseamnă că magistrații ar avea ”pensie contributivă”. De fapt toți salariații contribuie la fondul de pensie, doar că banii sunt înmagazinați în buzunare diferite ajungând însă tot în Bugetul consolidat, de unde sunt repartizați diferitelor  case de pensii prin structurile și ministerele responsabile. Unii cer ca și pensiile militarilor să fie trecute în sistemul public,  crezând că  vor avea pensii mai mari, uitând că la trecerea  pe Legea 263, în 2010, 70% din pensiile militarilor scăzuseră, mulți au primit câte 10 decizii  calculate din burtă până ca acestea să ajungă la o valoare decentă. Cine cere fără să știe ce, merită ceea ce primește.

În afara acestor sugestii pe marginea proiectului, poate ar trebui ca asociațiile să ia exemplu de la domnul Vasile Botomei, rezervist, care a solicitat în instanță anularea întregului PNRR, documentat, nu cu poezii.. Se pare că este unul din puținii care au sesizat faptul că PNRR este o foaie de hârtie fără valoare juridică, iar dacă instanțele ar fi imparțiale ar trebui să îi dea câștig de cauză. Procesul se judecă la Curtea de apel Bacău dosar 838/2/2022 iar dacă va ajunge la CCR, pentru că există motive clare de neconstituționalitate, atunci poate ar merita sprijinit.  Mă tem însă că nimeni nu se va implica pentru că asta e treabă serioasă, iar nouă ne place să ne facem că luptăm cu argumente și arme de doi bani.

Realitatea pe care nu vrem să o vedem

Revenind la cauza inițială, pentru cei care intenționează să mai solicite recalculări, actualizări, măriri ale pensiilor, anularea OUG 59, revenirea la forma inițială a Legii 223, repunerea pe tapet a PLX 199, fac următoarele precizări:

  1. La nivel european s-a ridicat,  nu de azi, problema sustenabilității sistemului de pensii, în condițiile în care în Europa speranța de viață a crescut iar vârsta de pensionare a rămas pe loc. Pentru a putea face față acestor probleme s-au recomandat  unele măsuri printre care crelterea vârstei de pensionare și un alt sistem de calcul, mai… economicos. Cu toate protestele populației (a se vedea Franța, Germania, unde mișcarea sindicală e chiar foarte bine organizată)  nu se vor face concesii majore, pentru că guvernele nu vor să facă sacrificii de dragul pensionarilor care sunt considerați inutili.
  2. În PNRR, jalonul 114 privind sistemul de pensii, se spune: Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani). Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare.”
  3. În PNRR, jalonul 115 privind pensiile speciale (chiar dacă le denumește impropriu speciale și nu de serviciu, fiind un document de lucru, nu se comite o greșeală) se spune: ”Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității

 – Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.

– Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.”

Cine înțelege de aici că ar urma ca pensiile  să crească, iar pensiile de serviciu/speciale/ militare să suporte îmbunătățiri, actualizări favorabile,  are mari probleme nu doar de percepție, ci chiar de vedere.

De aici rezultă 4 lucruri mari și late, de netăgăduit, care pot fi amânate, dar nu anulate:

  • Toate pensiile vor fi calculate, mai devreme sau mai târziu,  (poate mai puțin ale magistraților)  pe principiul contributivițiții;
  • Pensiile ”speciale” vor fi raționalizate. Cine confundă raționalizarea cu actualizarea iar actualizarea cu mărirea are probleme nu numai de logică ci și de cunoaștere a limbii române.
  • Deciziile Curții Constituționale se vor aplica numai magistraților, vor proteja numai pensiile acestora.
  • Nicio pensie specială NU VA DEPĂȘI VENITUL OBȚINUL ÎN PERIOADA DE COTIZARE, deci valoarea salariului din momentul ieșirii la pensie.  Dacă asta înseamnă actualizare/crestere a pensiilor  eu mă popesc.

De reținut pînă unde s-a ajuns cu respectarea drepturilor constituționale: dacă guvernanții își permit să scrie negru pe alb că deciziile CCR vor proteja DOAR pensiile magistraților, indiferent  de raza de aplicabilitate, înseamnă că scrisorile lacrimogene vor fi folosite de cei care le primesc, pentru activități intime.

Sper ca liderii de asociații și marii luptători care citesc aceste rânduri să înțeleagă că a trecut vremea când ne făceam că facem și  că dacă nu vrem să fim bătaia de joc a guvernelor, e timpul să trecem la lucruri serioase sau să ne lăsăm de meserie.

https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L004FG.PDF

https://www.bursa.ro/cristian-vasilcoiu-secretar-de-stat-in-ministerul-muncii-si-solidaritatii-sociale-comisia-europeana-precizeaza-ca-pensiile-militare-trebuie-sa-faca-parte-din-reforma-cuprinsa-in-pnrr-09255540

https://www.stiripesurse.ro/pnrr-ul-la-control-o-instanta-cere-guvernului-toata-documentatia-care-a-stat-la-baza-pnrr_2754480.html

http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/12/Prezentare-_Valentina_Vasile.pdf


 [M1]

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

9 Raspunsuri la Pensiile militare între juridic, sentimentalism și diletantism

  1. arpad

    Cred ca este un moment pe care nu avem voie sa-l ratam. Daca tot am intrat in aceeasi oala sa ne aliniem la celelalte categorii profesionale astfel:
    1.BAZA DE CALCUL: Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de
    activitate, incluzand si indemnizatiile/primele/sporurile cu caracter
    permanent înainte de data pensionării.
    2.CUANTUM: 80% din baza de calcul
    3.Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor
    nete aferente bazei de calcul
    4.VECHIME: 25 ani minim
    5.Varsta: 60 ani

  2. Gigi

    @Arpad 80% din ce,BC?

    ☆Nu e mai bine BC: SF+SG+Gr+Spor dispozitiv+spor de pericol(30% sporuri permanente)?Toate ăstea aduse la nivelul an 2023? Zic și eu nu dau cu paru’!

    În condițiile în care L.153,este trasa pe dreapta,se cere repunerea plx 119 pe rol,sa-mi fie iertat: Bă,sunteți nebuni?

  3. neacsum

    @Gigi,
    Ori prosti, ori cumparati.

  4. Gigi

    Și una,și alta,chiar mai mult decât atât,d.le colonel.

    Păi sa-mi fie cu iertare,de çînd sunt sindicatele astea infintate,excludem ancmrr ul, care știm ce hram poarta,
    celelalte,puzderie,au făcut ceva pt.rezervisti în ultimii 5 ani,măcar?

  5. Marian

    Arpad
    Cei care au parasit sistemul cu mai putin de 25 de ani vechime si nu din vina lor ci din lipsa locurilor/functiilor ca urmare a desfiintarii UM ce se intampla? OG 7/1998 prevedea minim 20 de ani. Acum vii tu clasa politica si reprezentantii a ,,n” asociatii militare si schimbi regulile.
    Citez pe Gigi: zic si eu nu dau cu paru’.

  6. E. Cristescu

    Un articol bine scris si nepartinitor. Felicitari autorului.

  7. Radu

    Ati fost curiosi sa vedeti un talon de pensie al unui pensionar special platit prin casele teritoriale de pensii? Un diplomet, un grefier, un functionar parlamentar, un diplomat, un magistrat?
    Pe toate este inscris punctajul calculat pe baza Legii Nr.263/2010.

  8. Liviu PO

    Se pare ca vom primi ce meritam.A venit un mod de calcul de la banca mondiala pentru pensiile militare de stat:45% din 12 luni,sau 65% din media carierei.Nu s-a sifonat nimic daca vor intra si cele in plata in acest mod de calcul sau ca actualizarea va fi reluata.Probabil nu,pentru ca oricum nu contam…

  9. neacsum

    @Liviu Po,

    Nici nu mai stiu de cand trag semnale de alarma, ca Roaita. Degeaba.