Am o regulă stabilită de la înființarea acestei pagini: nu postez articole, materiale apărute în alte părți, indiferent că este vorba de ziare, pagini de facebook, bloguri sau orice altceva. Astăzi însă fac o excepție deoarece ceea ce voi posta aici este prea important, nu atât ca informație cât ca atitudine, iar evenimentul trebuie semnalat.
Este vorba de un material publicat pe pagina de facebook a unui general recent pensionat care a decis să își spună foarte deschis și franc părerea despre știrea privind schimbarea Șefului SMAp. Nu aș fi preluat materialul, dacă nu ar fi fost vorba de o funcție unică despre care un alt fost șef al SMAp spunea că e atât de ”onorantă”încât nu mai dorește altceva și, mai ales, dacă nu l-aș cunoaște personal pe autorul articolului, de a cărui probitate profesională și morală nu am motive să mă îndoiesc.
Nu voi comenta conținutul articolului, o vor face poate cei ce îl citesc, fiecare după priceperea și informațiile sale, eu nu pot decât să constat că armata a devenit o tarabă pe care se poate vinde și cumpăra orice, de la pătrunjel la onoare.
„Sunt foarte multe știri în spațiul public care îl indică pe gl. lt. Vlad Gheorghiță ca viitor șef al Statului Major al Apărării.Președintele nu a confirmat, încă, noua poziție dar o va face, probabil, după ce își va reveni după lunga călătorie, încărcată de semnificații adânci pentru poporul român.Știrea cu noua numire aduce doua vești bune!Prima veste bună ar fi că, în sfârșit, la conducerea Armatei va fi numit un general capabil, cu o experiență bogată, câștigată la nivelul trupelor și cu cunoștințe solide, inclusiv pe domeniul care mă interesează, acela al logisticii. Am lucrat cu domnul general încă de pe vremea când era comandant al batalionului de tancuri din Bacău. Din punctul meu de vedere, am creat amintiri plăcute împreună, legături camaraderești solide, cât pentru o viață.A doua veste bună ar fi că se încheie, în sfârșit, mandatul gl. Petrescu la comanda Armatei, mandat generat de un … să-l numim… experiment (!) total nefericit, acela de a contraface un general pentru funcția de șef al apărării. Experimentul a fost nefericit, încă din start, pentru că personajul ales nu avea legătură continuă cu fenomenul militar fiind, mai degrabă, orientat să bifeze toate misiunile externe, completând – cu conștiinciozitate – toate punctele interesante de la rubrica turism militar. Intenția de contrafacere a unui șef al Armatei a început prin numirea respectivului la comanda unei brigăzi!! Experiența de comandă la trupe a viitorului șef al Armatei se încheie, însă, după numai un an, timp în care, ca să folosim o figură de stil la întâmplare, de-abia a învățat să cunoască oamenii, să deschidă ușile și, mai ales, cum e să dai cu stângu-n dreptul (mai ales când ai trupe străine în curte!). Ulterior, ascensiunea numitului continuă la divizia internațională, fără trupe, asigurându-i-se astfel și vizibilitatea la nivel NATO. Acțiunea de contrafacere se încheie prin numirea, pentru doar 4 luni, în funcția de locțiitor al șefului S.M.Ap. La momentul numirii ca șef S.M.Ap. și cu un astfel de portofoliu, creionat pe repede înainte, te întrebi, în mod firesc, dacă respectivul, nou creat, era capabil să asigure conducerea unei armate și – mai ales – să aibă capacitatea de a subordona generali mult mai pregătiți și mai experimentați, în condițiile în care că nu a prezentat niciun proiect de management al Armatei.(!!!)Iar rezultatele nu au întârziat sa apară.Să exemplific puțin! În plină pandemie și într-un context internațional permanent marcat de evoluții volatile și impredictibile, gl. Petrescu propune, în ședința de lucru, reducerea Armatei (!!). Evident că m-am opus! Nu o să dau mai multe detalii, pentru ca aș oferi informații sensibile din interiorul Armatei, iar inițiativa s-a stins cu replica incredibilă, devenită celebră, a gl. Petrescu: “Am zis și eu așa…”.Dacă credeați că povestea se încheie aici, vă înșelați. Gl. Petrescu a propus, într-o altă ședință, reducerea comandamentelor de forțe, iar când a fost vorba de Comandamentul logistic întrunit, domeniul meu de pregătire, m-am opus din nou.Am fost chemat, apoi, pentru a mi se propune să desființăm specialitatea maiștrilor militari de intendență. Cât de penibil poate fi să îi explici unui general abecedarul logisticii, domeniu în care aceasta categorie de personal are un rol determinant? Evident că totul s-a stins cu… “Am zis și eu așa…”.A mai dat ordin ca, în aplicații, să fie consumate stocurile de hrană. Conform legii, stocurile sunt intangibile, iar consumul, cu excepția preschimbării acestora, înseamnă caz penal. Aceste aspecte se învață încă din școala militară. Reprezintă abc-ul oricărui militar. Am fost nevoit să intervin și să anuleze ordinul, prin prisma încălcării legii.Un ultim exemplu: a întrerupt controlul în Armată. Intrigat fiind de faptul că nu i se executau ordinele în teritoriu, a cerut soluții. I-am spus că cea mai bună soluție este să plecăm în controale și să vedem ce se întâmplă la fața locului. Nu a fost de acord ! Rezultatul: a interzis controalele în armată (!!!). Iată cum s-a ales praful de comanda & controlul în Armata României, un principiu fundamental în funcționarea sistemului militar. Ulterior, trecusem deja în rezervă, nici nu m-am mirat când s-a anunțat la televizor că, la o unitate a forțelor aeriene, au fost furate însemnate cantități de petrol.Mă opresc aici cu exemplele, deși ar fi o listă întreagă de astfel de situații, unele penibile de-a dreptul, în care onoarea militară a devenit un cuvânt uitat! Nu e cazul de mai mult, se înțelege ideea! Vreau însă să evidențiez că astfel de inițiative trebuie să dispară, că s-a încălcat o linie roșie!Ar mai fi de spus vorbe însemnate despre solidaritatea generalilor, despre sentimentul estompat al spiritului de castă sau despre obediența față de sistemul politic. Nu insist, pentru că fiecare dintre generalii, martori la întâmplările de mai sus, la momentul respectiv, fie au lăsat capul în jos, fie au luat atitudine.In sfârșit, la trecerea în rezervă, după o carieră în care în care am produs nu numai Strategia de transformare a logisticii ci și peste 60 de regulamente și manuale, practic pentru tot sistemul logistic, în loc să am satisfacția firească a unei ceremonii de final, am ales, ca ultimă atitudine, să refuz sabia de general, întrucât generalul Petrescu, pentru toate gafele pe linia comenzii, nu avea – în fața mea – autoritatea de a-mi conferi respectivul însemn de recunoaștere a întregii cariere.Am mai tras și în trecut semnale, în rezervă fiind, dar nu am intrat în detalii pentru a nu afecta, în ansamblu, conducerea armatei, însă suntem la un moment de cotitură, iar Armata, ca și societatea de altfel, trebuie sa își creeze propriile sisteme de apărare, pentru ca astfel de inițiative să nu mai fie posibile, iar șeful Armatei să fie ales pe considerente de competență, demnitate, autoritate etc. și nicidecum pe considerente obscure, sau mai știu eu de care tip!Și cred că asta ar fi prima provocare pentru noul șef al Armatei! Succes ! ”
https://www.facebook.com/dan.nedan
Il felicit pe domnul general Constantin(Dan) Negrea pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume dar mai ales pentru curajul de a-și susține opiniile, contrare viitorului fost șef al SMAp, încă din activitate.
incuiulcatarii
Încet-încet, se sparge „buboiul” din Armată, structură condusă de nevolnici, slugi perfecte pentru șefi, care au promovat clientelar, fără merite și competențe reale.
Dar, cum cu o floare nu se face primăvară, ……
Îmi aduc aminte de un episod emblematic, privind slugărnicia generalilor, acela prin care, la parada de 1 Decembrie, onorul, în lipsa bețivanului și șmenuitorului Băsescu, l-a primit, contrar prevederilor constituționale, tot o slugă, unul pe nume Boc, deși se afla în ierarhie după președintele Senatului și după președintele Camerei Deputaților, chiar dacă tembelul plecat dincolo de graniță l-a delegat pe el, abuziv, să-i țină locul.
Episodul în cauză mi-a produs o repulsie consistentă la adresa generalilor, care ar fi trebuit să facă front comun și să refuze încălcarea Constituției României prin onorul prezentat slugii băsiste.
Are cineva impresia că s-ar fi făcut o „gaură-n cer” dacă ar fi existat refuzul prezentării onorului unei a „cincea roată la căruță”?
Eu, prin refuzul prezentării onorului, mi-aș fi asumat toate consecințele, inclusiv anularea evenimentului în cauză.
În opinia mea, acel moment a declanșat „ofensiva” slugărniciei în toate structurile Armatei și nu numai!
PS: Nu credeți că cheltuirea cu nemiluita a a banului public pe tehnică militară veche sau/și comandată/neprimită, cu plata în avans, este una dintre consecințele slugărniciei generalilor? Mai ales că, în următorii ani, vom avea din ce în ce mai redus personalul calificat pentru exploatarea tehnicii în cauză, încadrarea ștatelor de organizare fiind mult deficitară.
Se poate o completare?
Cele două „lozuri”, numite de mine Ciucă și Petrescu, au fost necâștigătoare, ba chiar profund dăunătoare fenomenului militar!
Și pe generalii fără știință îi doare la patină ! Efectiv pute de atâta generalime și ce e mai rău e că s-a creat un sistem prin care se trag în sus unul pe altul în functie de necesități! Nu are nimeni ce să le facă decât punându-i pe toți la dispoziție și puși să dea examene ! Păi să luăm un general de justiție absolvent al Brasovului care a fost la tot felul de cursuri , a dat din coate , a facut facultate pe turele colegilor și acum nu mai stie nimic…Doctorate reale în armată probabil că sunt 10%.
Am vazut de curând un film în care într-un stat a fost o lovitură de stat, președintele asasinat și se creaseră tabere ce se razboiau… La nivel inalt SUA se discuta problema …statul respectiv fiind un aliat! Concluzia : ”lasă-i să se bată…problema noastră e pe cine punem presedinte…”! Clar nu?
Au făcut praf armata , rezerva …pentru bani! Totul e pe bani !
Pe vremuri, un general m-a gratulat cu un „ce te zbați atâta?” Îl tot sâcâiam cu probleme de logistică-asigurare și mentenanță, plus altele absolut curente. I-am replicat că „nevoile celor de la trupe sunt ca niște ordine pentru mine și mă justifică în funcție știind că acolo e armata, la bocanc!” sau de genul că „noi suntem aici pentru că ei, cei mulți, sunt acolo!”. Și nu m-a persiflat nici în glumă. Poeții doctrinei militare recită obsesiv în fluviile de doctorate în științe militare despre rolul integrat al armatei române în cadrul NATO pentru asigurarea securității pe flancul de sud-est al Europei. O doctrină subțire, pur teoretică, prețios declarativă fără implicații practice de esență de care să beneficieze politic și armata prin măsuri de autosusținere economică pentru cercetare, producție, înzestrare, instruire și mentenanță. Și nu e vina generalilor, ci a acelor factori politici care îi selecționează, îi pregătesc și îi impun in funcții. Criteriile de selecție și apoi de numire nu mai aparțin meritocrației dobândite și confirmate, experienței și profesionalismului. Ci a celor care așteaptă de la candidații propuși un singur răspuns „am înțeles” cu consecințe păguboase pentru țară și armata ei. Onoare, demnitate, sacrificiu ar fi cheile de boltă ale unei cariere militare insuflând încredere poporului și respect din partea politicienilor. Militarii fac școli de carieră, politicienii nu fac școli. Ei pot fi chiar și niște neica nimeni care confundă armata cu o afacere.
@Geofreeland,
Cand factorii decidenti, adica cei politici, ajunsi acolo pentru ca stiu sa lipeasca afise, sa faca carnati, sa vanda covrigi sau sa cante la saxofon sau mandolina stabilesc cine conduce armata, este normal ca cei alesi sa fie pe masura pretentiilor cerintelor si pregatirii lor.
Primul turist neoprotestant al republicii faţă în faţă cu un papistraş.
Ăsta e tabloul.
Sa revenim la alte oi de-ale noastre.
Adica noi si platim asigurari sociale si suntem si considerati necontriutivi.
Chiar asa de prosti suntem considerati sau e atat de ticaloasa lumea cu noi!
Trebuie facut ceva!
@Pavel
Nimeni nu mai poate face nimic.
Sabotajul este din interiorul sistemului în mod coordonat și continuu.
Privește cît de uniți sunt magistrații , în interesul cărora imediat au sărit să-i apere structurile lor ierarhice CSM , ÎCCJ , Colegiile de conducere ale Instanțelor…
La noi e pe dos.
Avem LICHELE DE SISTEM MULTE ȘI TROGLODITE.
Au fost avansați în grad exact sefii DGFC (Jianu), CPS (Livadariu), DRPCVP (Roșu), DGMRU (Spiridonescu), adică membri fondatori sau urmașii lor, reuniti în Departamentul de luptă împotriva pensionarilor militari.
Cipu o fi ieșit la pensie?
Eu aș zice că experimentul a reușit, a fost exact omul … generalul potrivit în funcția potrivită. Drept dovadă, stă faptul că „eroul” la lume l-a și decorat cu o tinichea „pentru serviciile aduse” (ca să nu se înțeleagă greșit, serviciile aduse NU româniei)! De altfel, tot o tinichea de prins în piept, a primit și de la nemți. Așa că, degeaba se plâng unii pe la colțuri, individul și-a făcut treaba pentru care a fost pus acolo, ce treabă avea el cu armata din românia??? URA!!!
Nu auzisem ever de noul șef al Armatei, mi-au parvenit ceva „chestii” nu prea grozave.
Este interesantă părerea exprimată de autorul postării preluate, că numirea este de bun augur.
Din experiență știu că selectarea pentru asemenea funcții are la bază loialitatea, ca unic criteriu.
Nu pot să îmi imaginez că Johannis, Ciucă și Petrescul au făcut sfat la ceas de seară și au decis subit că e cazul să termine cu prostia, incompetența și clientelismul. Ba chiar cu achizițiile haioase.
IMPOSIBIL.
Așa încît, sugerez rezervă, fără retragere. Noul șef e tot omul sistemului.
”Il felicit pe domnul general Constantin(Dan) Negrea pentru curajul…”, nu înțeleg despre ce curaj este vorba! Curaj după ce a trecut în rezervă și nu mai avea niciun fotoliu de pierdut?! De asta este așa cum este, iar noi, ce facem, îi felicităm pentru un curaj , care de fapt seamănă cu lașitate. Nu aveți silă, eu da.
@George,
Cititi sau citati intreaga fraza si veti intelege de ce. Daca o luati pe bucati puteti intelege orice.