Puteri au fost, puteri sunt încă
Apariția, creșterea și cauzele ce urmau să ducă la descreșterea imperiului otoman au fost analizate de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa ”Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 și 1716. Istoric, filozof, conducător de țară, muzician, etnograf, enciclopedist, geograf, lingvist,consilier personal al țarului Petru cel Mare, Dimitrie Cantemir a văzut și prevăzut multe la viața sa, printre care și cauzele care vor duce la dispariția imperiului Otoman. Dacă ar fi trăit în zilele noastre, s-ar fi găsit în mod cert cineva, de fapt s-ar fi format un întreg curent de oponenți care ar fi spus: ”da mă, bine că le știi tu pe toate”, așa cum se întâmplă de fiecare dată când cineva spune ceva ce nu convine puterii, sau nu este ”în trend„. Norocul lui că nu a apucat aceste vremuri, dar mai ales nu a apucat să vadă și recreșterea curții otomane. Cred că de necaz și-ar fi ars propria lucrare și ar fi retras-o din librării.
Asistăm de ceva timp, nu de azi de ieri, la o recreștere evidentă și incontestabilă a puterii otomane în Europa. Turcia este, dacă nu cea mai mare putere militară, atunci sigur în top ten în ceea ce privește forța militară în lume și în mod cert cel mai vehement, independent, revendicativ și temut stat din zonă, cu influențe euro-asiatice, în lumea musulmano-creștină. Grație așezării sale geostrategice dar și puterii militare, sistemului semi-militarizat de conducere, imenselor rezerve financiare, a economiei bazate pe comerț, Turcia, patria mamă a peșcheșului și ciubucului, cea mai eterogenă națiune, se păstrează acolo unde este pentru că a rămas încă o putere militară greu de înfrânt. În vreme ce toate imperiile,începând cu cel austro –ungar și terminând cu cel cel sovietist s-au destrămat, Turcia nu numai că s-a păstrat cu fundul în două luntrii, dar nici nu a fost contestată ca putere economică și militară chiar dacă a rămas fără teritoriile cucerite pe calea armelor. Ce a fost câștigat cu sabia, de sabie a pierit, dar puterea a rămas.
Primiți cu islamizarea?
Iată însă că militar sau politic, în deșertul Irakului, teritoriile siriene sau Germaneuropa, pe pământ sau în aer, Turcia revine și crește , crește, crește, calcă totul în picioare. Când Turcia a trimis trupe în Irak, pretinzând că vrea să sprijine guvernul irakian în lupta sa împotriva ISIS (în paranteză fie spus, copilul CIA) , nimeni nu a ascultat protestele Irakului. Când Erdogan anunța că Turcia este gata și dispusă să trimită trupe în Siria pentru a luptă alături de rebeli la înlăturarea actualului guvern, nu s-a sesizat nimeni, nu a reacționat nici un polițist sau câine al democrației, că asta ar fi o încălcare a tratatelor internaționale, pentru că doar exact acești polițiști și ”apărători” ai democrației inventaseră ”primăvara arabă” împănată cu agenți, trădători, muniție, servicii secrete pentru înlăturarea unor regimuri, dar mai ales pentru o piață de desfacere închisă până atunci. Când Turcii au încălcat în nenumărate rânduri, în mod grosolan și provocator spațiul aerian cipriot sau grecesc nu a îndrăznit nimeni să spună că Turcia își depășește limitele și încalcă prevederile internaționale. Când Turcia a doborât avionul unui stat suveran asupra teritoriului altui stat suveran pretinzând că se afla prea aproape de spațiul său aerian, nu a țipat nimeni, dimpotrivă, toți au considerat că a făcut foarte bine. Dar când avioane rusești s-au plimbat pe lângă navele americane ajunse amenințător de aproape de Kalinigrad, americanii au considerat că ”a fost un act periculos și deloc profesionist”. Când Turcia a deschis larg porțile ”refugiaților” arabi, crescuți și instruiți, dar mai ales finanțați de ei și prietenii americani, îndreptându-i apoi, după ce ”s-au copt”, către Europa, prin Grecia, cea care îndrăznise să se pună contra UE, Germania, prin gura doamnei Merkel, a decis că Europa trebuie să-și ”reprimească copii” luați ostateci sau trimiși în dar încă de pe vremea lui Suleiman și, eventual, să se musulmanizeze forțat. Strategicii au decis și ei că fraierii trebuie să primească infuzia de Einsteini și Estefani cu brațele deschise în timp ce românii care vor să emigreze în SUA trebuie să joace la loteria vizelor. S-au stabilit cote de ”ieniceri” convertiți la terorism pe care Europa, dar nu toată, ci numai prin reprezentanții ei fără conducători, trebuie să îi primească. Pe vremea lui Cantemir aveam de plătit haraci, în pungi cu galbeni, grâne, fete și băieți. Acum a venit rândul să primim fete și băieți de la turci, sau, mă rog, din campusurile lor, pentru că așa au stabilit ”înaltele porți”. Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă. Țările care înainte nu au putut fi transformate în pașalâc pentru că au avut domnitori autohtoni, au devenit acum raiale NATO și au jurat să ridice moschei întru islamizarea norodului, pentru că cei care sunt acum la conducerea lor nu sunt autohtoni decât cu numele, dar nici ăla întreg, iar alții nici măcar atât.
Legea lui Erdogan
Turcia a ajuns să impună politica atât în Asia cât și în Europa, nu numai pentru că este un stat euro-asiatic, nu numai pentru că are două curente, unul pro-european și unul musulman, ci și pentru că fiind atât de puternic, deci neputând fi înfrânt nici economic nici militar, își poate permite să facă ce dorește, deoarece toți cei care vor să facă ceva în zona lor de interes, au nevoie de acordul lor. Turcia este singura țară care și-a permis să dea cu flit și rușilor și americanilor, atunci când propriile interese s-au lovit de cele ale dușmanilor sau aliaților. Extrapolând așa pe înțelesul românilor, Erdogan este pentru SUA și Germania ceea ce Oprea a fost pentru PSD și PNL, numai că el chiar își apără interesul național. Turcia face legea în Europa, așa cum UNPR a făcut-o în Parlamentul României și asta la modul cel mai concret cu putință. Aflăm din presa germană că guvernul german a decis să dea curs plângerii domnului Erdogan la adresa actorului german Bohmermann care a îndrăznit să îl parodieze pe sultan, și este gata să schimbe legea pentru a putea să îl pedepsească, probabil exemplar, pe moftangiu. Probabil noua lege va purta numele sultanului, îi va spune legea Erdogan, ca să știe toată lumea că Înalta Poartă nu a dispărut iar Edirne nu a fost dărâmată. Probabil legea va statua faptul că pamfletarii pot parodia pe oricine, dar nu pe sultan. Ciudat, pentru că dacă e așa, rezultă că turcii nu mai cred în Mahomed. Când cei de la Hebdo au fost ”pedepsiți” pentru că au adus atingere imaginii lui Mahomed, Germania nu a schimbat legea iar doamna Merkel a defilat pe o stradă golită de trecători dar alături de alți conducători de guverne, declarându-se Charlie. Inițial, lumea a aplaudat inițiativa șefilor de stat și de guverne de a defila pe străzile Parisului ”alături ” de populația Franței, dar apoi s-a descoperit că de fapt aceștia au defilat pe o stradă goală împânzită de agenți și polițiști iar domnul Netanyahu care se făcea că face cu mâna poporului de fapt făcea cu mâna pentru poză, în fața unei media aservite și la fel de mincinoasă ca și politicienii ale căror jocuri le făcea.
De ce acum nu se declară nimeni Bohmermann? Probabil Erdogan este mai mare decât însuși Mahomed iar cine se leagă de el, indiferent în ce țară s-ar afla, va simți iataganul sultanului. Când s-a tras asupra unor jurnaliști care făcuseră mișto de Dumnezeul musulmanilor, s-a spus că a fost atacată libertatea de exprimare. Acum când cineva l-a parodiat pe Erdogan, se schimbă legea ca să poată fi arestat și pedepsit făptuitorul, deși la data comiterii faptei, aceasta nu era incriminată. Asta da democrație.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/EXODUL/KLEMM+AMBASADOR+SUA+INVAZIA+MUSULMANA+IMIGRATIE
neacsum
Nu mai e nimic de zis ! Când trebuia să zicem, am tăcut, iar acum e deja prea târziu… Totul a fost spus și ordonat, ordinul de luptă a fost dat, iar noi nu putem decât să asistăm, muți, la noua ordine mondială care va fi , nu creștină, cum a zis un om mare, ci musulmană ! Allah e mare ! Învățați formula, pentru că va fi nevoie să o recitați, zilnic, de vreo trei ori !
Nu de turci trebuie sa ne temem. Turcii au stima pentru romani. O spun chiar ei si istoria ne-a demonstrat-o. Luptele noastre cu turcii au creat si respect si demnitate. In actuala conjunctura, Romania, Turcia si Israel creaza o linie geopolitica de mare importanta in echilibrul euro-asiatic. Nu asta trebuie sa ne inspaimante. Pentru a avea o mai mare perspectiva, sugerez, si imi cer scuze ca voi cita.
„Fondatorul agenţiei Stratfor (1996), supranumită şi „CIA din umbră“, Friedman a publicat …o carte care a făcut valuri. Predicţiile din „Următorii 100 de ani: prognoze pentru secolul XXI“ vorbesc despre o lume complet schimbată din punct de vedere geopolitic, fiecare ţară aşezîndu-şi graniţele şi influenţele după strategia proprie de dezvoltare „adînc impregnată în ADN-ul ei“. Dacă asupra marilor puteri Friedman are studii aprofundate, despre ţările mai mici, cum e România, abia acum a început să vorbească. Ajungînd la Bucureşti, analistul şi-a publicat pe site-ul companiei Stratfor concluziile despre viitorul românilor, pornind de la prezent. Lui Friedman i se pare că sîntem în propria ţară la fel ca emigranţii aciuaţi în SUA după Al Doilea Război Mondial. Îi vede pe români aşa cum erau proprii lui părinţi care, fugind de comunişti, au ajuns în America, unde „dorinţele lor au fost extrem de modeste. Voiau doar să fie în siguranţă, să se trezească dimineaţa ca să meargă la muncă, ca să aibă cu ce să-şi plătească consumurile, voiau doar să trăiască. N-au dat niciodată impresia că erau stăpînii propriei sorţi“. România vegetează, supravieţuieşte, dar nu aspiră la nimic. „Românii cred că se pot ascunde în Europa.“
„Studiind geografia României, Friedman constată că lanţul Carpatic împarte ţara în trei provincii, situaţie problematică din punct de vedere militar. Practic, România în întregul ei, nu se poate apăra eficient. „Aceasta este tragedia geopolitică a României. România este o ţară divizată de propria geografie“, notează Friedman care crede că, geografic, „singura dată cînd România a fost unită a fost atunci cînd a fost cucerită“. După ce trece în revistă istoria noastră, care a stat doar sub semnul sacrificiului conştient sau inconştient, analistul politic ajunge la perioada postdecembristă. El crede că românii au visat să îşi rezolve nevoile economice prin cele de securitate. „Românii tînjeau să devină europeni pur şi simplu pentru că a fi român era prea periculos“, afirmă el. Aşa că, ne-am orientat către UE şi NATO, ca entităţi cvasisalvatoare. „România a căutat un «altcineva» la care s-ar putea subordona“. NATO reprezintă o iluzie confortabilă pentru poporul român şi, deşi ştim că e aşa, o preferăm în virtutea unei psihologii de „prizonier instituţionalizat“. Adică de persoană care, după ce a stat prea mult în închisoare, „nu-şi mai poate imagina cum poate funcţiona lumea de afară“.”
„Dar nici UE nu este o idee bună. Principala putere economică a UE este Germania, care exportă masiv în România. „Dar aici e problema. O bună parte a exporturilor din România către Germania provine de la firme cu capital german care operează în România“, remarcă Friedman. Aşa se face că „în timp ce economia germană este din nou în creştere, a României nu, pentru că exportul face regulile“. Un întreprinzător mic, în România, trebuie să se folosească de relaţii înainte de a se folosi de legi. Fiindcă, dacă ar urma riguros reglementările europene, ar fi scos imediat din afaceri. „În Germania, acest lucru ar putea fi numit corupţie. În România, este supravieţuire. Reglementările UE au obligat o economie în curs de dezvoltare să facă din evaziune singura strategie raţională“, crede analistul subliniind că „legile europene sînt făcute pentru ţările foarte dezvoltate“. Aşa că, beneficiile intrării României în UE şi NATO sînt greu de întrevăzut. Deocamdată, aceste instituţii „menţin demonii anti-democratici ai sufletului românesc“. UE şi NATO ne-au adus o „balanţă comercială nefavorabilă şi lipsa unor garanţii de securitate autentică“. „Nu sînt român, nu pot înţelege credinţa inefabilă a românilor în Bruxelles“, conchide el.”
„Friedman nu înţelege de ce nu sîntem mai atenţi cu Rusia, o ţară care a revenit puternic pe scena istorică şi care ar putea fi oricînd cu trupele la graniţa noastră, mai ales dacă alegerile din 28 noiembrie ar aduce la Chişinău o conducere comunistă. Nu trebuie să-i uităm nici pe turci. „Este un mare noroc faptul că Turcia nu a fost admisă în UE. Economia ei a crescut cu 12% în primul trimestru al anului 2010. Turcia va deveni un motor economic regional şi, spre deosebire de Germania, Franţa şi Italia, oferă României compatibilităţi. În plus, Turcia este o forţă militară serioasă care nu caută confruntare cu Rusia, dar nici nu-i este aservită“. În consecinţă, ar trebui să facem o dublă alianţă: una cu Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, şi una cu Turcia (a Mării Negre). În orice caz, să nu ne bazăm prea mult pe NATO şi UE în cazul unui război. „Eu cred că problema României este că e o putere slabă înconjurată de mari puteri. Românii cred că tocmai asta e soluţia. Se tem de ei înşişi. Pentru români, soluţiile iluzorii sînt o mare afacere“, conchide Friedman, îndemnîndu-ne să trecem peste nostalgii, să realizăm schimbările aduse de vînturile geopolitice şi să ne fixăm o poziţie clară în lume. Un fel de „Deşteaptă-te, române!“, mai ştiinţific, recomandat de către cel mai apreciat analist din lume.”
„• „Ca să-şi păstreze poziţia, România trebuie să aibă ceva care să îngrijoreze ruşii, germanii sau chiar americanii.“
• „Dacă România spune că e prea săracă să se apere, cred că îşi decide soarta pe termen lung.“
• „Românii vor să se creadă că sînt slabi, pentru că, dacă sînt foarte slabi, nu trebuie să acţioneze, iar ei vor să evite acţiunea.“
• „În viitor, văd România ca parte a unei coaliţii, dar nu mi-e clar ce fel de coaliţie. Coaliţia Europei este o iluzie, o iluzie foarte atractivă, dar ea nu există. NATO e istorie. Cînd mă uit la România văd că interesele sale fundamentale trebuie să fie în siguranţă faţă de Rusia. Pentru că ruşii sînt o putere imensă şi voi sînteţi una mică.“
• „Provocarea pentru România este să înveţe să devină mai periculoasă pentru a exista.“”
„„Următorii 100 de ani. Previziuni pentru Secolul XXI“, George Friedman anticipează următoarele schimbări:
– spre anul 2050, va izbucni un nou război mondial, între SUA şi o coaliţie din Europa de Est, Eurasia şi Orientul Îndepărtat.
– Mexicul va deveni o importantă putere pe plan mondial.
– va începe un al doilea război rece cu Rusia, din care va cîştiga SUA.
– terorismul internaţional va dispărea în cel mult 10 ani.
– populaţia SUA va scădea dramatic, ţara va fi repopulată cu imigranţi din America Latină.
– Germania va declanşa un război împotriva Poloniei şi a Marii Britanii.
– China se va clătina ca urmare a stagnării economice şi a divergenţelor între provinciile sale. În final, se va destrăma.
– Japonia va ataca SUA în spaţiul cosmic chiar de Ziua Recunoştinţei, în anul 2050.”
Sigur ca parte din predictii ne dau de gandit. Observati atitudinea Poloniei si Ungariei. Polonezii sunt intre ciocanul german si nicovala Rusiei. Ungaria flirteaza cu Rusia. Romania e angajata in axa Turcia-Israel. Reiau ideea de inceput, nu Turcia e dusmanul nostru, desi expansionismul turc e evident sub aspectul religios. Pentru noi, culmea, Turcia este o forta de care am avea nevoie. Trecand peste istorie, fara sa o repetam, azi, Romania este o resursa economica importanta si pentru turci si pentru Israel. Si asta inseamna o alianta (nu prin NATO) ci o conjunctura de apropiere prin interesele celor doua tari care global vorbind ne ofera stabilitate. Daca s-a tot vehiculat ideea centrifugarii regiunilor istorice ale Romaniei spre dezmembrare se pare ca e o incercare caduca deoarece in perpectiva estimata de Friedman singurul tampon intre viitoarea Polonie si Turcie este o Romanie mare, ca spatiu geografic, cultura si religie.
@Geofreeland,
Cel mai mare dusman al Romaniei sunt romanii.
Dacxa stam si gandim mai adanc, Romania este o tara in care converg interesele multor tari ca Germania si Austria(dornice de revansa istoriei, resurse – petrol, lemn, pamant fertil, banci, piata de desfacere, si iesire la Marea Neagra impreuna cu Bulgaria desi are sa ne dea multe despagubiri si cum spun unii, chiar tezaurul nostru via Rusia), Rusia (control gaze, resurse rare, aluminiu, control geostrategic), Israel (resurse de orice natura,inclusiv inventica, despagubiri, piata de desfacere militara, pozitie de control la Marea Neagra), Turcia (resurse – fier vechi, cupru, electricitate, minerale, tehnologii, afaceri medicale, turistice, control spatiu maritim), Olanda (piata de desfacere si impunerea nedezvoltarii portului Constanta-Agigea spre a nu lua piata maritima a Rotterdam-ului prin preluarea de catre Dunare spre Europa a marfurilor asiatice),Franta (prin prezenta francofona in zona, economice: Renault, GDF-SUEZ, CEZ, Apa Nova,ape minerale,resurse minerale rare, agricultura ecologica, control Marea Neagra etc) China (crearea unei porti de intrare economice in Europa, control Marea Neagra, piata de desfacere). Bineinteles am specificat unele mici interese si de suprafata, fara implicatiile politico-militare unde jocurile le fac americanii (multinationalele). Concluzie: 1.Intot deauna unde au fost americanii au lasat prapad 2. Suntem condamnati sa traim in spatiul nostru alaturi de rusi, turci, unguri, sarbi si vis a vis, polonezi. 3.Cand vecinii au vrut sa devina imperii (Austro-Ungaria, Rusia, Turcia) noi romanii, bulgarii si sarbii ne-am unit, lucru pe care azi, marile puteri ne impiedica s-o facem. De aceea Germania a spart Iugoslavia, a preluat Bulgaria si ne jumuleste pe noi tocmai pentru ca Balcanii uniti sunt o potentiala forta a Sud-Europei, cum a si fost, capabila sa lupte si cu Imperiul Otoman si cu Germania. Oricum prezenta americana si obedienta noastra ne scuteste pe termen scurt de temeri. Daca factorii de decizie (care?) nu gandesc ca Romania trebuie sa-si asigure singura securitatea (armata, pregatire mascat premilitara, crearea de resurse, sistem de aliante lantent cu vecinii balcanici, natalitatea, educatia, valorile morale) atunci totul e pierdut pentru viitor.
Ma intreb de ce Raed Arafat e atat de lovit de toti. Pentru ca sistemul SMURD, pe o dezvoltare militara poate crea una din cele mai valoroase sisteme de interventie zonala, mobila, eficienta si eficace a tuturor fortelor militare si civile in mod organizat, controlat si condus, nu?
Foarte interesanta si, de ce nu, viabila, asertiunea cu SMURD. Alo, strategi miliari in activitate (na.- oare mai avem asa ceva ?!, auzirati si luarati notite ?!