Nouă a noua 2019. Prea mulți de nouă, nici un zece. Început de an școlar pentru unii, reînceput pentru alții. Doamne, cum mai așteptam eu ziua de 15 septembrie pe vremuri, pe vremea când manualele, programa, data începerii școlii nu era la îndemâna analfabeților. Abia așteptam. Nu de dragul școlii, ci de dorul colegilor și a fotbalului jucat în curtea școlii. Și mă bucuram, pentru că în vacanțe, invariabil, părinții de trimiteau la țară la bunici, unde vedeam filme când venea caravana, fotbal nu jucam, ca nu aveam cu cine sau cu ce, la țară copii și în vacanțe, sau mai ales în vacanțe, își ajutau părinții, bunicii la munci, la prășit, la săpat, la cules corcodușe,dude, prune, la dus bisisicile la păscut, etc etc. Cum nu existau telefoane mobile, internet iar televizoare erau câteva pe comună, nu aveam de unde să știu ce s-a mai întâmplat prin țară, ce fac colegii, prietenii sau fetele după care mi se scurgeau ochii. Erau trei luni de rupere totală de oraș, civilizație, dar nu și progres. Când veneam înapoi în fiecare septembrie, eram mai ars de soare, mai călit, mai înalt cu un cm sau doi, și mai dornic de a imi vedea colegii și unii profesori. Așa era pe atunci. Acuma, cu telefoanele mobile, internetul, wats-up ul, nu se pierde nimic, informația ajunge în câteva secunde și te poți lăuda sau îți poți vedea cu invidie colegii mai procopsiți pe plaje cine știe pe unde, în câteva secunde, iar când te revezi după vacanță , aproape că nu mai ai ce să îi spui, nu se mai aude murmurul ăla de stup când se refac clasele, toți au doar grija ”look” ului, nu al revederii colegilor.
Anul acesta, ca și anul trecut, am asistat la deschiderea anului de învățământ pentru învățământul pre-universitar, la Colegiu Național Militar ”Tudor Vladimirescu” din Craiova. Ceremonialul, ca și anul trecut, bine organizat, fără farafaslâcuri inutile. Față de anul trecut când prima medie de admitere pentru anul I a aparținut unui băiat, anul acesta fața a fost luată de o așchie de fetiță. Mi-au plăcut atitudinea, curajul, stăpânirea de sine din cuvântul ei. Nu contează cine i-a făcut cuvântul, important este că a dat dovadă de stăpânire de sine, nu s-a pierdut, nu s-a gângăvit.
iDar să o luăm cu începutul. La eveniment nu au participat prefectul și primarul. Să fiu sincer nici nu era nevoie. The most important person prezentă la activitate a fost domnul general de armată Ionel Nicolae Ciucă, șeful SMAp, cel care a militat și a avut un rol esențial în reactivarea acestui liceu al cărui elev a fost.L-a întâmpinat, conform protocolului, împuternicitul la comanda instituției, domnul Col. Leonide Cune.
După trecerea în revistă a unității, a urmat programul standard, imnul, sfânta blagoslovenie săvârșită de același nelipsit părinte Lulă, discursurile elevilor –din care m-a surprins plăcut eleva de anul I, apoi cuvântările oficialilor.
Din partea oficialităților locale a cuvântat subprefectul județului, Cristian Marian Șovăilă. Scurt, fără fraze sforăitoare, acesta a urat în finalul cuvântului său, elevilor colegiului, ”plantoane și sectoare ușoare, ”stârnind zâmbete asistenței.
Mesajul ministrului apărării naționale a fost adus la cunoștința elevilor de către domnul general maior Liviu Marilen Lungulescu, șeful DGMRU. Vâlcean la origine, acesta a venit poate și chemat de amintiri la Craiova, fiind și el un fost absolvent al Liceului Militar”Tudor Vladimirescu”, ca și domnul general Ciucă. Hai Craiova !
A urmat discursul domnului general Ciucă, mai lung dar la liber, pentru că a vrut să transmită mai mult mesajul de suflet al fostului elev de liceu, decât al șefului SMAp. Acesta a cerut elevilor să își respecte angajamentul rostit în fața celor prezenți, adică să învețe carte, iar profesorilor și comandanților de subunități, să fie cu adevărat modele pentru elevi, căci primii pași sunt pentru mulți cei mai importanți în alegerea cu adevărat a carierei.
Acuma este doar o opțiune, dar mai este timp să le fie întoarsă decizia, dacă cei pe care îi au în fața lor nu le păstrează și întăresc convingerea, prin comportamentul lor, că au ales bine. Ar fi regretabil, ca unii elevi, să spună după 4 ani, ” nu mai vreau să fiu militar, pentru că nu vreau să ajung ca … cutărică”. Nu știu dacă cei cărora le-a fost adresat mesajul, realizează acest mare adevăr și risc.
Pe timpul discursului a avut loc un incident care se întâmplă și președinților, unui elev i s-a făcut rău. Deci nimic nou, nimic extraordinar. Diferența față de evenimentul de la Constanța a fost că domnul general nu numai că nu s-a făcut că nu vede ce se întâmplă, dar văzând probabil printre primii,a anunțat organizatorii, pe un ton calm, să ia măsuri să acorde primul ajutor elevului, s-a intervenit rapid, fără panică, fără rumoare. Deci se poate interveni și normal, omenesc la astfel de incidente.
După mesajul domnului general Ciucă a urmat defilarea, apoi elevii au trecut în repaus, unii cu părinții, ceilalți, cei de anul I separat, unde, spre surprinderea lor. au fost vizitați de șeful SMAp.
Unii mai norocoși au reușit să își facă fotografii în grup sau personal cu domnul general. Nu a fost sau nu mi-a s-a părut o ” baie de mulțime”, am fost ” în zonă” și am auzit discuțiile purtate cu elevii și nu mi s-au părut ”politicianiste” cum am înțeles că a fost prin alte părți, sau școli, vizitate electoral. Dacă stai să gândești realist, e absurd chiar să crezi că un om care este cu un picior în pensie, încearcă să își facă ”imagine” cu niște copii care vor avea drept de vot sau vor conta pentru el, atunci când el nu va mai fi în funcție sau în serviciu activ măcar. Am fost însă elev de școală militară și știu ce înseamnă să vorbești personal, la vârsta când abia faci primul pas în carieră, cu o personalitate, un lider, o persoană pe o funcție maximă a carierei pe care o îmbrățișezi. Sub acest aspect, gestul, sau ”plimbarea” șefului SMAp printre elevi, a făcut mai mult decât 10 declarații sau promisiuni sau apeluri ale ministrului care azi promite iar mâine taie, sau afișe de genul ”Armata are nevoie de tine!”
Cam asta despre activitatea de la Colegiul Național Militar ”Tudor Vladimirescu”. Una peste alta a fost o festivitate decentă, așa cum trebuia să fie. Se pare că fie din lipsă de interes față de armată, fie din cauza faptului că se confruntă cu alte cestiuni mult mai importante la ordinea zilei, clasa politică e din ce în ce mai absent la astfel de activități.
După activitatea de la colegiu, domnul general Ciucă a vizitat unele unități din garnizoană și astfel am avut ocazia să îl reîntâlnesc și să am o discuție cu domnia sa. Despre asta, într-un articol viitor.
Excepțional reportaj!
Toamna, cănd se scutură salcâmii/ Au plecat L.M.-istii la liceu / Au rămas fetițele in urmă / Amintiri dar și păreri de rău ! … cântam acum 40 de ani și ceva, cu nostalgie , la intoarcerea la L.M.Stefan cel Mare . Succes, L.M.-isti !
Succes nastureii!
Copiii ăștia frumoși, deștepți și neștiutori de viață sunt puritatea din amintirile noastre și bucuria lor inocentă ne fac mai tari. Copiii ăștia, speranțele patriei, sunt ca puii de porumbei neștiind ce este uliul. Zborul lor întru știință e ca o primăvară tot anul. Nu știu de ce, numai privindu-i mi se umezesc ochii de drag.
Da.Un reportaj pe măsura evenimentului și pe măsura talentului autorului!
Sunt curios ce ați discutat cu nr.1 al oștirii!
Oricât de bătrân ai fi nu poți să nu fii nostalgic după vremurile copilăriei,mai ales când armata era armată,când scoala era școală,când copilăria era copilărie.Și,ca să nu dau apă la moară cârcotașilor de meserie,spun că nu poți fi nostalgic după ceva ce nu era frumos,este logic și limpede ca apa de izvor.
@Nicolae,
In privinta prezentarii evenimentului, eu nu am facut altceva decat sa descriu ceea ce am vazut. In privinta discutiei cu seful SMG, voi prezenta in urmatorul articol problemee abordate.
Acum sa pacalesti un tanar sâ intre ca sclav fara viitor in structurile militarizate ale unui stat mafiot e o crima!
@Petcu,
Cine pe cine a pacalit?
Copiii,parintii lor, traiesc in Romania, vad ce se intampla. Ei singuri au ales aceasta varianta, buna sau reaa. Poate copiii inca nu stiu in ce intra, sau ce ii asteapta. Dar nu sunt sclavi,sclavia are lanturi. Ei pot iesi oricand din sistem, inclusiv dupa ce au fost admisi in Scolile militare. Sa speram insa ca se va mai schimba ceva si nu vor fi nevoiti sa renunte. Insa faptul ca Ciuca a fost printre ei sau ca le-a spus sa invete, nu a insemnat ca i-a mintit. Nu ii iau apararea, asa cum spuneam am auzit fara sa vreau unele discutii cu elevii si nu a incercat sa convinga pe nici unul ceea ce deja acesta facuse. Nu le-a spus ca viata in armata este un sejur in Haway. Opinia mea despre ceea ce se intampla in armata, cu armata, cu tara, este deja notorie. Sa fiu sincer, eu as desfiinta si liceele si Scolile militare, de vreme ce nu se mai face pregatire militara decat 10%, iar dupa Academie trebuie sa mai faci 6 luni de …. scoala militara si s-a inventat filiera indirecta care produce mai mulți șefi decat cea directa.Banii care se cheltuiesc cu scolile militare i-as investi in salariile militarilor si as alege cei mai straluciti elevi din facultatile civile, motivati cu salarii bune si o cariera corecta, pe care sa ii instruiesc 6 luni si sa scot din ei ceea ce produce filiera indirecta. Asa nu si-ar mai bate nimeni joc de militari, ci de.. civili. Glumeam, dar nu vad rostul scolilor militare, de vreme ce sunt adusi pe usa din dos altii care ocupa direct functii de sef pentru ca sunt angajati politic. Dar sa afirmi ca au fost mintiti cand au intrat in scoli, sau pentru ca i-a vizitat seful SMAp este prea mult.
@ Petcu Copiii ăștia nu au fost păcăliți. În LM se învață carte și tinerii sunt feriți de tentațiile liceelor civile. Au o viață de studiu și disciplinare mentală. Plus patriotism cultivat ca nicăieri. Spui de stat mafiot, o zis-o și creatorul lui, Băsescu. Ai spus de sclavi? Da, într-o colonie e explicabil. Dar, nu uita, aici se învață carte, indiferent de opțiunea fiecăruia după absolvire, oricum vor fi tineri cu mintea la ei și de ce nu? pot excela în alte domenii. În fond, cine le va folosi cunoștințele? Tot ăi cu oferta în bani mai mare. Dar io zic că mai bine-așa decât deloc. Tradiția militară e istorie, nu e uitare de neam, e sânge românesc. Și nu uita, unii din copiii ăștia chiar iubesc armata, patria și valorile lor.
Asta e Romania mileniului III. Nu ma certati ca postez asta, luata din EVZ.ro, un caz ce ne rezerva viitorul si noua. Ne e frica de adevar? Asta e Romania mileniului III. Doamne, cat ne-am bucurat ca am intrat in 2000 in mileniul III. Speram la mai bine. Realitatea demonstreaza ca am involuat enorm, ca oamenii nu mai sunt respectati ca oameni, profesionostii in orice domeniu sunt ignoranti verosi, morti dupa bani.
„O tânără a scris pe Facebook că simte „ură și greață față de sistemul medical din România”, după ce bunica ei nu a primit îngrijirile de care avea nevoie în spitalul din Fălticeni, Suceava, postarea acesteia devenind virală. Tânăra acuză medicii și asistentele de la Spitalul din Fălticeni că nu i-au acordat bunicii ajutorul de care avea nevoie. Femeia de 88 de ani a suferit un atac cerebral, dar a fost tratată cu vitamine cumpărate de familie timp de 8 zile. „Nu știu cum să încep însă voi scrie aici tot ceea ce simt, ura și greața pe care o am față de sistemul din România, față de spitalele din România, dar in principal de spitalul din Municipiul Falticeni!! Bunica mea, în urma cu câteva săptămâni, și mai exact 6 săptămâni, a acuzat dureri de cap, tocmai de aceea mătușa mea a chemat ambulanța. A fost dusă la spital și marea doamna doctor Holban „a avut mare grijă de ea”, atât de mare grijă încât bunica mea a murit! Bunica mea in vârsta de 88 de ani s-a urcat in ambulanța pe picioarele ei, însă in 5 săptămâni in spital s-a schimbat total! In prima zi nu i s-a făcut absolut nimic, i s-au dat niște vitamine cumparate tot de familie! 8 zile a fost ținuta pe niște vitamine de la farmacie cumparate de noi! Am întâlnit-o pe dr. Holban și am întrebat-o despre starea de sănătate a bunicii mele. Mi-a spus simplu: suferă de demență! Am rămas șocată. I-am spus ca e ridicol, bunica mea care până să o doară capul făcea treabă, râdea cu noi, niciodată nu vorbea aiurea și așa-zisa doamnă doctor a plecat uitându-se la mine cu indiferență. Apoi a doua zi bunica se simțea din ce in ce mai rău! Făcuse niște analize de sânge și dr. Holban mi-a spus ca totul e bine, însă alt medic mi-a spus ca suferă de o infecție la rinichi. Bun, demență, infecție, altu îmi spune că totul e ok..În a treia zi am venit la spital, bunica era ca și moartă,.i se puneau somnifere in perfuzie pentru ca ea umbla noaptea in spital, și asistentele sau infirmierele nu aveau chef sa stea după ea, așa ca imediat o linișteau prin metoda lor magică”, a scris Daria Guliga pe Facebook. Fata a povestit că a găsit-o pe bunica ei cu vânătăi pe picioare și că asistentele i-ar fi spus că aceasta umblă noaptea prin spital și „mai cade”. „Am pus o infirmiera să o schimbe și când a învârtit-o pe pat bunica mea era neagră, nu vânătă, neagră pe tot piciorul! Aveți poză mai jos ca sa vedeți ca nu vorbesc aiurea! Am întrebat-o pe infirmieră de ce este așa..și mi-a zis sec: „Dacă umbla noaptea, cade și tot așa”. Ok, umbla, însă nu se poate sta cu ea o oră pană adoarme? Era agitată, se gândea la casa, nu-i plăcea deloc acolo”, a mai scris tânăra pe contul de Facebook. Bâtrâna a fost transportată la spitalul din Suceava, abia după 8 zile, când starea ei se înrăutățise foarte mult, susține nepoata acesteia. „In fine, au trecut cele 8 zile și bunica a fost dusă la Suceava abia atunci pentru ca dr.Holban i-a făcut programarea la tomograf după 7 zile. In Suceava, doctorul s-a mirat și a întrebat de câteva ori de ce au ținut-o cei din Falticeni atat timp fără sa-i facă nimic pentru ca ea făcuse accident vascular cerebral hemoragic plus ca mai luase și un microb din spital. Însă era prea tarziu..bunica mea, cea care m-a crescut și mereu a fost lângă mine, s-a stins din viața. Oameni buni, e o lipsa de respect in spitalul din Falticeni. Găseam pastilele ei pe masa, nu i le dădeau seara, apoi a doua zi dacă își aminteau i le dădeau. Erau gândaci, mi s-a spus ca nu sunt cearșafuri curate și a trebuit sa ridic tonul ca sa i se schimbe lenjeria bunicii mele. O infirmiera mi-a spus pe un ton urat ca degeaba o ducem noi la Suceava ca e bătrâna și na, tot la ei o trimit, ca nu mai are ce sa-i facă. Absolut nimeni nu și-a dat interesul..la o femeie din salon ii curgea mult sânge de la mână și am rugat o asistenta sa vina, mi-a zis simplu: Sa apese de unde curge ca se va opri..Vi se pare normal? Un spital oribil cu un miros înțepator, un spital in care stau 13 oameni in salon, fără aer condiționat, fără un personal bun..asta este descrierea spitalului din Falticeni! In Suceava era curat, frumos, un personal bun..însă era prea tarziu. Acum pot sa mai spun doar Dumnezeu sa o ierte! E tarziu, dar poate nu va fi prea tarziu pentru alți oameni care au nevoie de îngrijiri medicale. Sfatul meu e sa ocoliți spitalul din Falticeni!”, a completat postarea Daria Guliga.”
Asa si? Ce societate e asta? Cazul Falticeni il puteti inmulti cu cel putin o suta. Zi de zi, luna de luna, an de an. Fiti pregatiti!
Un cetatean, presedinte si candidat ne invita la o „Romanie normala”! Asta, dupa cinci ani de citit si greu de inteles? Pai e treaba guvernului! Zau? Sanatatea populatiei e tema de CSAT, maestre sas! Nu stiai? Du-te, nene, cu Romania ta educata pe care ai argasit-o de-a doua zi? Esti normal? Si mai vrei o Romanie normala? Dupa cinci ani in care „a trebuit sa moara oameni ca sa cada guvernul”? Du-te neamtule la ai tai si lasa-ne in pace!
@Geofreeland,
Acelasi lucru, tras la indigo l-am patit si eu cu mama mea. Acelasi diagnostic, desi era lucida si dupa atacul celebral, dar nu putea vorbi, aceeasi indiferenta, acelasi tratament. Nu vreau sa imi mai aduc aminte, Nu am vrut sa fac scandal eram dupa o operatie de by pass.
Mortalitatea fortata reala datorita infectiilor nazocomiale si batjocuriri premeditate a pacientilor in ’’spitalele ” romanesti e infricosatoare.Stiu ce vorbesc am cunostinte in spitale! ‘Spitalele’ noastre sunt cu intentie adevarate lagare de exterminare naziste! Apocalipsa!
Un articol frumos,scris cu mult suflet.Felicitari!Pentru rigoare, e vorba de invatamant liceal ,nu gimnazial.
Acinetobacter baumanii, unde credeți că există în spitale? În tuburile de plastic cu care ești intubat la terapie intensivă. Tuburile ar trebui să fie de unică folosință dar…sterilizarea lor e aproape imposibilă. Un medic din Italia a oferit 10% la salariu asistentelor numai pentru a se spăla pe mâini după procedurile aplicate fiecărui pacient. Rezultatul: nocosomialele au scăzut cu 25%. Deci, igiena proprie a personalului medical respectată cu strictețe salvează vieți. O fi greu?
Liceele militare sunt singurele unități de învățământ unde cursanții acestora mai învață câte ceva.Pe lângă programul strict mai le este insuflat și iubirea de țară,de glia strămoșească,spre deosebire de liceele civile unde,astăzi,nu se mai face așa ceva sau dacă se mai face asemenea educație se face sporadic, nesemnificativ.Copii au alte preocupări.Si să nu-mi spună mie cineva că nu este așa,cunosc destul de bine fenomenul.
Nu văd unele comparații,cam deplasate,cum ar fi:sclavi sau mai știu eu cum adresate celor care frecventează aceste cursuri în cadrul acestor licee militare!?
Adevărat este că tineretul nu prea mai este tentat să mai urmeze astfel de cursuri pentru a mai urma o carieră militară.De ce? Cred că răspunsul este la îndemâna oricui