Azi voiam sa scriu un articol de Ziua Romaniei, pentru toti romanii, sa le spun ca le doresc din inima sanatate, bucurii si tot binele din lume. Am auzit parca la Radio, ca o presedinta de tribunal parca din Timis, a zis ceva despre ipocrizia romanilor care isi aduc aminte de Romania si sforaie frumos odata pe an. Am iesit prin oras, m-am uitat pe strazi, goale, m-am uitat la fetele celor intalniti, nimic deosebit, o zi ca oricare alta. Nici Sarbatoarea Nationala nu mai e sarbatoare. Am uitat, sau poate am fost impinsi sa uitam sa ne mai bucuram. Nu mai gasim motiv de bucurie in nimic, totul e anost, searbat, ne-a coplesit scarba, indiferenta, lehamitea si lenea. Singurul sentiment care ne mai invioreaza e Ura. Ura impotriva rivalilor indiferent ca sunt rivali de partid, de secta, de sex, de serviciu, de la fotbal,sau mai stiu eu din ce domeniu. Doar cand e de injurat cineva ni se mai lumineaza fata, in rest, bezna.
Nu mai avem de ce sa ne bucuram. Asa zic cei mai multi. Nu ne mai sarbatorim nici zilele de nastere, si asta nu doar de acuma, decand cu pandemia, ci de mult timp.Doar copii, tinerii cauta motiv de distractie din orice, dar cei mai multi pe banii parintilor, iar ei de fapt nu se bucura, ei se „distreaza” dar distractia lor nu e altceva decat o exaltare fortata, intretinuta de bautura, alcoholica sau energizanta, jointuri sau sex. Aseara pe la 20.30 am iesit cu Nerro la plimbarea de seara. La o scara vecina in capatul aleii din spatele blocului, am auzit de dupa gardul viu, ceva mormaieli. Nu stiam ce e, cand m-am apropiat, trei tineri, pana in 18 ani, elevi de liceu stateau unul langa altul, cu capetele pe genunchi. Doi nici nu si-au ridicat capul sa vada cine vine, unul s-a uitat la mine:
– Nene ai o tigare?
– Nu am, nu fumez-zic eu. Ma uit la unul, mai plinut, genul nascut si crescut cu Mc Donalds, mormaia nici el nu stia ce.
– Dar ce are amicul, il intreb eu pe cel care ceruse o tigare. A, e ” vesel”, raspunde pustiul. A dracului veselie, gandesc eu, la nici 18 ani singura veselie e bautura. Ridica capetele si ceilali doi si vazand ca sunt „deconspirati”bombane ceva intre ei si decid sa plece. Cel mai plinut ma intreaba:
– Dar nu ai sa ne dai un ban sa ne luam tigari ? Eram imbracat in trening si o scurta, chiar nu aveam bani la mine.
-Nu, nu am –raspund- sunt cu cainele la plimbare, nu am iesit la cumparaturi.
S-au ridicat cu chiu cu vai si au luat-o pe alee in sus. Nerro a ridicat piciorul pe gard, aproape de locul unde statusera ei. Probabil a vrut sa le spele… pacatele. Tinerii de azi, fauritorii de maine ai natiei. Probabil sarbatorisera Ziua Nationala in avans. Ma intrebam daca apuca sa ajunga acasa pana la ora 11 cand se aplica restrictiile de deplasare, dar mi-am revenit, pe ei oricum nu ii interesa.
Ziua Romaniei, ziua romanilor de pretutindeni. Azi am mers sa dau mancare animalutelor de la tara, iar la intoarcere am dat pe la un magazin tinut de niste prieteni, sa le urez la multi ani. Inainte avusesera magazin in fata blocului meu, dar persoana care le inchiriase spatiul s-a trezit la mijlocul contractului ca vrea sa dubleze chiria. Au plecat. Au plecat in Romanesti, unde propietarul spatiului, mai realist era bucuros ca macar nu tine spatiul gol. Cine stie Craiova stie ce inseamna Romanesti. Zona colorata…. acustic. Ii spun doamnei La multi ani, intram in vorba. Imi spune ca a incercat sa faca si acolo ce facuse cu un an inainte de 1 Decembrie la mine in cartier, steaguri la poarta, muzica patriotica. Au venit vecinii si au intrebat
– Hauzi doamna, dar manele nu ai. Da, hapropo, ce iti veni de pusasi muzica ?
-Pai cum intreaba doamna, nu stiti ce e azi ?
– Ce sa fie, e marti nu ?
-Da e marti, dar mai e ceva.
-Ce mai e ?
– E Ziua Nationala.
-A…. Atat. A!!!!
La tv, burtierele pline cu mesaje frumoase, ni se arata cum sarbatoresc ei, artistii, Ziua Nationala si cum trebuie sa ne simtim fericiti pentru ca la Arcul de Triumf s-au adunat alesii presedintelui, romani, dar mai ales straini, straini de neamul romanesc, sa se bucure in numele nostru ca au adus tara unde este acuma si sa primeasca onorul pentru un lucru bine facut. Era Ziua Nationala, ZIUA LUI NATIONALA, numai el si oamenii lui au voie sa se bucure de ea, ceilalti daca se apropie primesc amenzi. Maine o sa primeasca ciomege, ca doar nu o sa batem pasul pe loc. Sarbatoarea Nationala a devenit o sarbatoare de care poporul se bucura prin reprezentantii sai si ai tarilor “pretine”.
In casele oamenilor, o zi ca oricare alta, ba nu, o zi libera. Un weekend prelungit. In fapt cam asta e singura bucurie de care mai beneficiaza romanul, bucuria a se mai putea odihni si sta acasa “ pentru ca vrea el” nu pentru ca nu are voie sa circule. Si daca ar fi vrut sa plece undeva la munte, tot nu ar fi avut unde si de ce, drumurile proaste, nici rusii nu mai vor sa ne ocupe de teama ca isi strica tancurile. Asa ca stau acasa romanii de ziua lor. Cei mai sinceri cu ei insisi admit ca oricum nu mai au nici tragere de inima, nici bani, nici de ce sa se bucure. Pandemia, saracia, prostia si greata le-a luat si pofta si dreptul la bucurie. Cineva, un mare filosof spunea ca daca vrei sa faci un om fericit, nu-i spori averea, ia-i din dorinte. Pana acuma ceva timp inclinam sa ii dau dreptate. Acuma insa, cand romanului i s-a luat tot, inclusiv dorinta de a se bucura, e si mai nefericit, si mai blazat, si mai indiferent si mai negru.
Bula cand era mic, la varsta intrebarilor il intreaba pe bunicul sau daca mai are “ bucurii dimineata”
-Ce bucurii mai Bula, intreba bunicul neintelegand jargonul.
-Hai ma bunicule-zice Bula- stii matale, bucurii.
-Ce bucurii ma copile, ca nu inteleg, intreaba iar bunicul.
– Hai mai tataie, stii matale, adica daca iti mai canta cocosul pe gard dimineata. Bunicul in sfarsit intelege, si ii raspunde:
– Auzi bai copile, eu ma bucur daca dimineata ma pot scula eu din pat.
Cata dreptate avea bunicul. Imi e teama ca nici aceasta bucurie nu mai suntem in stare sa o apreciem. Asa ca fratilor, sa ne bucuram, suntem inca in viata, ne mai putem scula din pat !
E Ziua Nationala a Romaniei. De ceva ani, Ziua asta este in fiecare zi. Si tinde sa fie asa pe veci. Sa nu o mai aud pe doamna presedinte de tribunal ca doar odata pe an ne amintim ca suntem romani. Nu doamna, stati linistita, asa sunt toate zilele.
LA MULTI ANI!
Și eu mi-am micșorat lista de dorințe pentru a fi fericit.M-am muțumit cu o țuică fiartă,o fasole cu ciolan,un telefon mamei căci de tată am rămas orfan și suntem localitate carantinată,de copil am fost sunat să-mi ureze cele….lucruri mărunte dar mi-ajung.Vorba colonelului dacă mâine dimineață mă și trezesc e de bine.La mulți ani români!
A trecut si momentul aniversar al Romaniei. Tristete, amaraciune in suflet, neputinta…Te iubesc patria mea, oricand, oriunde, mama mea de milenii!
Al din Deal, cu un discurs facut de altii, ca el intelege mai greu, ne spuse ca aniversarea asta e „in alt registru”. Ce-o fi insemnand ce zise, nu stiu, nu am inteles si nici nu vreau. Si in vremuri de rastriste si bejenie, tara e tot acolo, cu oamenii ei, iubind-o. Ce registru? Pai da, pas cu pas spre un alt registru, sigur, vrand el, al sufletului. Idiotenie pe fata.
Acu’ tot ce il framanta pe el sunt alegerile. Si zise ca nu e niciun pericol in salile de vot. Zau? Aici e tot ca la pietele inchise, ca n-or sa stea comisiile de vot in frig, atmosfera inchisa, timp suficient de infectare, scaderea vigilentei, suprafete de contact comune etc. Pai de ce nu face sectii de votare ca in piete, in aer liber, nu? De ce…Sa vina lumea la vot, atat, nu conteaza ce voteaza, stelele de general ale setesistilor vor lumina drumul spre un maine de care, nu numai ca nu stim, dar nici nu ni se spune. Asta e o altfel de politica, cum spunea prin ’14. Politica, nu a lui, ci a neromanilor.
Mare dandana. Un amic inca sus-pus imi strecura o soparla. Alegeri? Hm. Stii ce iese? PNL 29%, USR 19% PSD 26% si UDMR 5,%. Atat. Pai si restul? Restul e sub prag, nu intra. Pai? Restul neintratilor se redistribuie si in final scorurile vor fi PNL 36.07%, PSD 32,9%, USR 24,04% si UDMR 6.3% si cu asta basta. Bai, esti nebun? Ce e asta?. Ce e? O sa vezi. Si El, EL KAPPO, va iesi si va spune ca „asa au vrut romanii!”.
Eu nu cred o iota si astept sa votez cu Covidul dupa usa sectiei de votare, un fel de „cu riscul vietii” ma duc la vot. Rimeaza cu bot.
Așa muțenie eu nu am mai pomenit. A dispărut subiectul, interes politic de pensionar, pensia. S-a dus și freamătul juridic, și criticile spre alor mari, și optimismul agresiv, pasional, întru dreptate. O stare similară cu a câinelui, cu botul pe labe. Ce-ați pățit măi oamenilor? Să nu spuneți de o scârbă „iremediabilă” à la Topârceanu.
În prag de alegeri, cu campanii de vorbe, diatribe, acuze și promisiuni de piei de urs pe gard, mă gândii la dragul meu prieten, Miru, dus spre stele. Dacă l-aș fi întrebat, cu cine votăm, m-ar fi surprins ca-ntotdeauna: cu AUR. Cu cine? Și el mi-ar fi răspuns, ce te miri, știi ce vor băieții ăștia? Nu știi, vezi! Caută și vezi-le programul, o să ai o surpriză plăcută, de românism adevărat și chiar acea normalitate pe care o dorim toți. Așa era Miru, un patriot român, specialist în operații militare, o minte sprințară, cu un umor subtil, mobilizant. Dragul meu, promit că mă documentez. Nu știu de unde le scoate, de acolo de sus, de unde se văd toate, probabil cu mila Lui. Uite-așa, o viziune, un gând negândit…Miru…
Azi trebuia să fiu prezent la o înmormântare. Acum două săptămâni, un văr, diabetic, s-a simțit rău, ambulanță, spital test negativ Covid. Îl puseră pe picioare și-l trimiseră acasă. După trei zile, stări de sufocare, ambulanță, spital, test Covid pozitiv, ATI, deces, atac cerebral. Morgă, proceduri Covid. Abia au apucat neamurile să-i ia coșciug și să tocmească un transport la 30 km unde deja groapa fusese săpată, peste părinți. Nimeni nu știa când îl aduc ăia, să fii prezent. La 8 fix, ăștia și cu popa l-au îngropat și când mai aveau câteva lopeți venirăm toți cu crucea, coroanele, cu pomenile. „A murit fără lumânare” zise popa. Cu el au înmormântat și Covidul, tot fără lumânare. Priveam toți cum fixa ăla crucea care nu stătea dreaptă, până scose unu’ o sârmă și o prinse de cea veche, a părinților. Umplurăm mormântul clisos cu coroane și puserăm în pământ niște plante din ghiveci, totul așa fără nicio noimă, să nu stăm degeaba. Ceață, un aer rece spre vale, ca sufletele noastre stoarse de lacrimi de refuzul creștin al trecerii alături de cei dragi. Urât e pământul ud, mocirlos, clisă…
@Geofreeland,
Azi mi-amurit cumnatulSingurul pecare il aveam 53 de ani. Insuficienta renala, atac cerebtal, blocaj rinicgi, plamani, cardiac, dupa ce acum cam o saptamana facuse un atac cerebral. Trebuia operat, dar doctorii de la Baltazar nu il puteau opera pentru ca avea creatinina mica din cauza unui rinichi blocat. In loc sa il trimita la nefrologie sau sa se ocupe de tratament pentru reglarea creatininei, ei il tineau pe perfuzii, asteptand nu stiu ce, poate plicul, apoi decisesera sa il trimita la spitalul de la Slatina de unde fusese adus care sa il trimita la spitalul dela Bals unde fusese adus la urgenta, ca sa… ii regleze creatinina.Ca in Bucuresti nu puteau, probabil nu aveau specialisti, sau sperau sa moara pe drum , sau in alt spital, sa nu isi mai faca ei probleme. Pana la urma nu l-au putut transfra, era netransportabil. Nu mai spun ca in tot acest timp de cate ori erau intrebati medicii dadeau raspunsuri contradictorii, la un momnt dat asistentel spuneau ca nu e internat la ei, ca nici nu au auzit de el. Spitalele romanesti, cei pe care ii numim eroi, sunt eroi doar cu buzunarele pline de bani.
Dumnezeu să-l odihnească ,tânăr!Medicii nici nu intră în saloanele covid,trimit infirmierele și asistentele.Îți si telefonul să nu poți cere ajutor,așteaptă să te vindeci singur ori să mori.Sunt foarte puțini eroi în sistemul medical cu toate laudele massmediei,realitatea este cruntă.Nu mergeți în spital dacă vă infectați decât în cazurile grave.Aveți mai multe șanse acasă cu tratamentul recunoscut de asociația medicilor de familie!Covidu ăsta a eradicat toate celelale boli cronice ,dacă nu ai bani de particular victimă scrie pe cetățean!
@Ifrim,
Nu a avut Cpvis si sper sa nu fie trecut la raportati decedat covid.
Dumnezeu sa-l ierte!Condoleanțe,domnule colonel!
Ce tampenie! Auzi la ei, descarcare accidentala a pistolului! Mai sa fie! Si glontul a iesit pe fereastra, smecherul. Astia ne cred redusi. Bai, nene, niciun pistol nu se descarca accidental. Da’ eu intreb, de ce a avut glont pe teava? Si de ce s-o fi jucat, precum copiii, ochind prin fereastra si facand plici. Of, of, of…Politistii astia sunt militari?
Ei, uite un link optimist. https://www.dcmedical.ro/medicamentul-care-opreste-transmiterea-virusului-sars-cov-2_623348.html
https://youtu.be/U2bwlA1PH-4
https://www.youtube.com/watch?v=PKFjTvk50g
„advocata” sosoaca diana loc I senat AUR/Bucuresti
AUR 😂😂😂
PS pe you tube sunt si altele mai misto??!!
Daca tot suntem pe „mute”, iote colea’ „În democraţie, partidul care câştigă alegerile dă premier. Partidul care se bucură de cel mai mare sprijin din partea populaţiei de regulă dă premier, adică asta se întâmplă în toate democraţiile din lumea asta, pentru că el este partidul care beneficiază de cel mai larg sprijin şi programul care a fost prezentat de partidul care câştigă alegerile trebuie să devină preponderent planul de guvernare al viitorului guvern”, declara Orban la finele lui noiembrie.
Acum, fara niciun dubiu, ne vom convinge cat de mincinosi si sforaitori sunt politicienii. Asta e meseria lor, sa minta!
D-le colonel, de Ziua Nationala, pe fondul linistii totale TV pe subiectul in cauza (baiguielile werneriene nu se pun), mi-am luat familia si am facut o vizita Mausoleului de la Marasesti (p-acolo pe unde niste strabunici de-ai lui Johannis si-au luat ceva suturi in partea dorsala), sa aiba si domnisoara mea ceva stiinta despre ce pret s-a platit pentru a avea o zi nationala.
In alta ordine de idei, despre Zone colorate… acustic, acum ceva multi ani, distribuind somatii Orange (abonamente neplatite) printr-o astfel de zona, se mira un cetatean de-al zonei: „ai venit pan-aici sa-mi aduci asta?” „Meseria”, ii zic sec, „castig o paine” – si plec; „Ehe!” imi arunca cetateanul in timp ce plecam „romanu’ munceste si tiganu’ ia!”.
Asa suturi si-au luat strabunicii nemti acum 100 de ani ca in urma suturilor fu incheiata Pacea de la Buftea(20 februari /5 martie 1918). Printre prevederi :România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Munților Carpați;
România concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatările petroliere, prin două societăți petroliere; șantierele navale intrau în stăpânirea statului german;dreptul Germaniei și al Austro-Ungariei de control al navigației pe Dunăre etc.Noroc cu Regina Maria (care impreuna cu Regele Ferdinand nu au contrasemnat documentele Pacii)si cu Armata Romana care a inaintat din nou peste Carpati ca sa dea mana cu fratii! Glorie Armatei Romane!
Si nici nu vreau sa ma gandesc ce ar fi fost daca Puterile Centrale ar fi castigat razboiul si Tratatul de la Buftea ar fi fost pus in functiune inclusiv cu- etc-din postarea de mai sus.