Loading

Sub steagul  lui Tudor

Anul acesta, când sărbătorim 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu, a fost declarat de Parlamentul României, ” Anul Tudor Vladimirescu” iar el, BădiaTudor, cum îi spunea Iancu Jianu, ”se declară drept erou al naţiunii române pentru curajul său dovedit în Revoluţia de la 1821 pe care a condus-o, mişcare care avea ca scop eliberarea popoarelor creştine de sub dominaţia otomană”.

Deși  Tudor Vladimirescu a înfăptuit cu adevărat o schimbare de regim prin mișcarea sa, nu ca Revoluția din 89 care a schimbat doar generațiile la guvernare, copii șefilor noștri devenind șefii copiilor noștri,  românii nu știu prea multe despre Revoluția sa și cu atât mai puțin despre pregătirea acesteia. Puțini știu că, deși  există mărturii scrise,   folosirea celor trei culori naționale pare să aibă o vechime de aproape  2000 de ani. Astfel, potrivit unui document militar al arhivelor imperiale romane, Notitia Dignitarium, şi stindardul de luptă al dacilor purta cele trei culori, întâlnite şi la primele legiuni geto-dace din Bretania şi Capadocia, formate şi din luptători daci. Ulterior, după căderea Imperiului Roman de Apus, armatele bizantine vor prelua şi folosi stindardul dacilor până la finele secolului X. Pe la 1185, suliţe cu flamuri care reproduceau stindardul dacilor, plus cele trei culori sunt întâlnite într-o luptă împotriva bizantinilor, a fraţilor vlahi Petru – Asan şi Caloian.

Nici Mihai Vitezu nu a fost străin de folosirea culorilor tricolore, acestea fiind întâlnite pe „diplomele de înnobilare”, pe lambrechine, cât şi pe scutul blazoanelor.

Este știut că prima oară, tricolorul ca drapel al românilor  a fost vizibil la revoluția de la 1848. Dar, ideea tricolorului a plecat în epoca modernă din Bălcești, sat Benești actualmente Bălcești-Vîlcea. Acolo își avea originea Petreche Poenaru, creatorul „Condeiului portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”, sau stiloul de azi. Petrache Penaru, inventator,matematician, fondatorul Colegiului Național Carol I din Craiova, a fost și secretar, cancelar, acuma i-am spune consilier sau șef de cabinet al lui Tudor Vladimirescu. Acolo, în Benești/ Bălcești la propunerile lui Petrache Poenaru, a fost stabilit Drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Petrache Poenaru este cel care a venit cu ideea înlocuirii vechiului steag, format din două bucăţi pătrate de pânză după unii, mătase după alţii, albă şi albastră. Astfel, în 1821, culorile roşu, galben şi albastru se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu, atât pe ciucurii agățați la vărful lancei cât  și în cromatica veşmintelor, în aceeaşi ordine şi grupare ca şi astăzi: roşu pe mantia lungă a Sfântului Gheorghe – la margine, galben pe fustanela lui Dumnezeu Tatăl – la mijloc, şi albastru pe fustanela Mântuitorului – la hampă.
Ulterior, tricolorul va fi preluat de paşoptişti şi va ajunge drapel naţional peste decenii.

Ei bine, locuitorii Bălceștiului de azi, cu toate fostele sate transformate  în suburbii, nu i-au uitat nici pe Petrache Poenaru, nici pe Tudor Vladimirescu și în Benești există un Muzeu care păstrează memoria acelor evenimente și personalități. Pe 1Decembrie 2018, cu ocazia Centenarului Unirii de la 1918, în Bălcești a fost instalat pe cel mai înalt loc din oraș, fiind vizibil de la kilometri distanță, un catarg  de 18 m, la vârful căruia flutură drapelul tricolor de 6/9 metri acesta aducând aminte atât evenimentul de la 1918, cât și faptul că Petrache Poenaru a fost cel care a propus ca drapelul lui Tudor să poarte în el culorile devenite apoi drapelul național.

Imaginile care se văd de pe locul unde este instalat drapelul, ca și drumul până la el pe Strada Palei, sunt superbe și odată ajuns acolo, în vârf, privind satele care se întind  pe firul Oltețului și al Cernei  îți vine să deschizi larg brațele și să îmbrațișezi frumusețea pământului românesc, istoria și cerul. Sentimentele care  te încearcă în fața acelui loc nu pot fi descrise în cuvinte.

Chiar dacă locul în sine nu a fost martorul nici unui eveniment istoric, acesta fiind ales pentru că de acolo, aproape toți locuitorii Bălceștiului îl pot vedea și astfel își vor  aminti de Petrache Poenaru, Unirea de la 1918 și faptul că Domnul Tudor a ales cele trei culori pentru a fi incluse în drapelul său, cu semnificații bine definite: Libertate prin albastrul cerului, Dreptate – prin galbenul ogoarelor şi Frăţie – roşul sângelui, acesta reprezinta un simbol al istoriei neamului.

Și pentru a dovedi că locuitorii Bălceștiului prețuiesc cu adevărat istoria și își cinstesc eroii, pe data de 24.07.2021, doi tineri și-au unit destinele prin jurământul căsătoriei, acolo, sub steagul lui Tudor.

Este prima oară când se celebrează un eveniment la drapel iar primarul Bălceștiului a acceptat  cu bucurie solicitarea celor doi. Lăudabilă inițiativa tinerilor căsătoriți, onorantă decizia primarului de a oficia cununia într-un astfel de loc, frumoasă pildă, mai ales dacă avem în vedere că atât mirii cît și nașii au fost îmbrăcați în costume populare, ca pe vremea lui Neica Tudor.

Pentru cei interesați, drapelul lui Tudor, adus la Craiova imediat după moartea (dispariția???) sa, de către căpitanul Ion Cacaliceanu șeful artileriei lui Tudor, a fost donat la 17 mai 1882 de fiul acestuia, Gheorghe Cacaliceanu statului român, împreună cu ciucurii tricolori, sabia și inelul cu pecetă al lui Tudor Vladimirescu. În actul de donație sunt menționate niște condiții care din păcate nu au fost respectate. Acum câțiva ani m-am întâlnit cu nepotul lui Gheorghe Cacaliceanu, care dorea să intre în contact cu cineva din conducerea MApN, pentru a solicita o copie după drapelul donat de familia sa. Am contactat personal pe șeful SMAp de la acea vreme transmițând solicitarea domnului Cacaliceanu, și propunând o serie de măsuri pentru sărbătorirea bicentenarului Revoluției de la 1821. Printre măsurile propuse se număra și confecționarea a două copii ale drapelului care să fie la rândul lor donate, unul familiei Căpitanului Ion Cacaliceanu și unul Liceului Militar ”Tudor Vladimirescu” din Craiova. Timpul a trecut, domnul Cacaliceanu a murit fără să mai aibă ocazia să își vadă visul împlinit, dar se pare că totuși a fost confecționată o copie a drapelului, care va fi oferită Liceului Militar, probabil la deschiderea anului școlar, pe 15 Septembrie,  dacă nu cumva cu ocazia alegerilor din 25 Septembrie. Dar am descoperit că pe Emag se găsesc la vânzare copii ale drapelului, așa că cine e interesat poate să cumpere.

https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/foto-creatorul-drapelului-modern-romanilor-steag-folosit-data-tudor-vladimirescu-1_5beae189df52022f756e7242/index.html

https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/secretele-steagului-lupta-pandurilor-tudor-vladimirescu-ciucurul-varful-steagului-dovada-tricolorului-romanesc-1_5651e0e07d919ed50e76d18e/index.html

https://www.emag.ro/steag-tudor-vladimirescu-steagtudorvladimirescu/pd/DH35ZYMBM/

De neacsum

7 comentarii la „Sub steagul lui Tudor”
  1. Felicitãri,d-le Neacşu,pentru Art.
    Sincer,multe din ce aţi scris nu le stiam. Intotdeauna trebuie sã me reamintim de inaintasii noştrii,de cei care au luptat pentru dreptate,prntru Unire,în general pentru Patrie.
    Felicitãri şi pt.tinerii casatoriti,care au decis sa-si uneasca destinele sub DRAPELUL SFANT AL PATRIEI! Acest gest ne da speranţa cã tinerii noştrii nu au uitat de cei care au „ars” pe Altarul Pstriei.
    Felicitãri încã o data pt.Articol!

  2. Cântecul Zaverei
    La Zavera/Popa Florea/Prohodește/Și citește/Din scriptura/Și din gură/Pentru glia/Rumânie/Sărăcie./Cei o mie/De haiduci./Cu plete lungi/Stau se-china/Pân-la țină/-Tudor domnul/Este omul,/Zice Petre/Lat în spate/-Sfaturi drepte/Nu le dete:/Lăsați vetre/De haiduci/Lăsați sate/Și departe/Vă așteaptă/Luptă dreaptă./-Tudor doamne/Nu e-n toane/Sta-ncruntat/Cât e de-nalt/Nu vorbește/Tine gura că un clește/Strângeți cete/Numai Iancu/Bun saracu’/Râde-ntruna/Ca furtuna./Peste zare-/Valea Mare/Balta Lunga-/Timpu-n dungă/E poruncă/E Zavera/Popii Florea.

    Poezie din folclor

  3. Domniile fanariote aveau carateristici similare celor de azi. Suspușii politici erau agreați și impuși din afară, truda poporului iese afară, bogățiile țării pleacă afară. Și Tudor, după 200 de ani, ne zice că „Patria este norodul iară nu tagma jefuitorilor”. Vremuri de bejenie, în mileniul trei, popor pauper, biciuit de arnăuți…

  4. Se pare cã noi,românii,nu am învãţat nimica din lunga noastrã istorie zbuciumata.Cineva spunea cã avem o ţarã bogata,avem forme de relief bine conturate,dispuse proportions pe întreg teritoriu ţarii, bogatii de tot felul,unele rare şi cu toate acestea nu reusim sã fim acolo printre tarile dezvoltate şi trãim din imprumuturi pt.a fi achitate pensii şi salarii.In schimb ce observam noi,ca simpli cetãţeni ai acestor meleaguri? Observam cã,cu toate aceste neajunsuri datoritã saraciei,unii sunt putrezi de bogati,opulenta şi grandomania este la tot pasul ,masini de lux,care de sfideaza dacã mai pleci la drum cu o Dacie amarâta. Este un non-sens sã vezi oameni super bogati intr-o ţara sãracã care a ajuns sã aibã imprumuturi de 50% din PIB!Iarã,bugetarii, din administratia locala şi centralã sã aibã salarii enorme,ţinând cont cã majoritatea au sal.minim de 1400 lei Net.
    Observam cã toţi guvrnantii care acced la guernare,pun problema pensionarilor şi în special pensionarilor militati.Noi suntem de vinã cã tocmai ei au emis legi pt.ai avantaja pe unii in detrimentul altora,mergand pe acest drum ani de-a rândul.
    Se pare cã ce s-a spus acum sute de ani de domnitorul Moldovei,Petru Rares,cã,Vom fi iarãşi ce am fost şi mai mult decât atât,a rãmas un deziterat,nu şi o vointa din câte se vede a celor din capul ţarii! Patria este Norodul,iarã nu tagma jefuitorilor,spunea,Tudor,este chiar de actualitate,mai actual cã şi acum 200 de ani.
    Cã nu am învãţat nimica din istorie,se vede destul de bine,dar se pune întrebarea,vom invata vreodatã? Tot un inaintasi al nostru ne mai spunea faptul cã,cine nu cunoaşte istoria,este pe punctul de a o repeta.Mare dreptate avea!

  5. @Gigi Suntem în retro epoca fanariotă. Citește carateristicile epocii fanatiote și schimbă Poarta cu UE,din care, mai toate din țări în frunte cu Nemția luxemburgheză plus amerlocia diktează totul. Se mai înghesuie și alți macroni, mariatereziști pădurari, olandezi navigatori, suedezi jyskoizi, huni revanșarzi, turcaleți „fiare cumpăăr!” si alte nații transpirând a valori de-ale lor. La noi, Turnul Babel. Plus că reziștii vor să impună un nou Regulament Organic…Primii au fost rușii. E scriptură pe net…

Comentariile sunt închise.