Bătaia de joc partea a VI-a, STATUTUL BĂTĂII DE JOC

Categoria Despre Armata

Militar sau funcționar?

Mîine dacă e să se respecte ce a spus domnul Dîncu, cel care vorbește despre pensiile militare la modul superlativ și habarnist, proiectul noului statut al cadrelor militare va intra în discuția guvernului. Am mai încercat odată să îi conving pe domnii inițiatori, că ăla nu e statut, că e o bătaie de joc adusă la perfecțiune la adresa militarilor, dar în special al rezerviștilor, pensionarilor, dar asta nu i-a interesat, au mers înainte, au făcut două -trei modificări, care erau culmea nesimțirii, în rest, au schimbat ordine articolelor încât să nu mai știi ce și unde să cauți și să îți vină lehamite să te mai zbați, să încerci să faci ceva. Știu să lucreze specialiștii MApN, nu zic nu.

Voi încerca să mai prezint câteva aspecte, începând cu începutul.

RAPORTURILE DE SERVICIU

Art 2.2  ”În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație :

 b) ”cadrele militare în activitate sunt cele care se află în raporturi de serviciu cu instituțiile de apărare, ordine publică și Securitate națională.”

d) ” Cadrele militare în rezervă sunt cele care NU se află în raporturi de serviciu cu instituțiile … ”

Într-un singur articol avem două mari probleme care au implicatii juridice, și anume:

1.Prin art.2.2(b) se introduce sintagma de raporturi de serviciu ale militarului activ, care are sănătoase implicații juridice, deoarece art.  2 nu defineste notiunea de ”raporturi de serviciu” cu care operează, făcând astfel ca sintagma sa fie folosită impropriu și chiar în afara noțiunii acceptate de alte prevederi legale .

a) Conform codului administrativ, ”Raportul de serviciu este acel raport juridic care se stabileşte între un funcţionar public şi stat sau administraţia publică locală, prin autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale (…)”.

Introducerea acestei sintagme, mai ales fără o definire în înțelesul proiectului, va duce juridic vorbind la includerea militarului în categoria FUNCȚIONARULUI PUBLIC”.

b) Datorită ambiguității unor articole de lege, statutul juridic și competența de judecare a proceselor militarilor a creat nu doar practică neunitară a instanțelor ci și mari prejudicii militarilor, fapt ce a dus la o decizie  a presedinților secțiilor de contencios administrativ si fiscal a ICCJ si sefilor Curtilor de Apel care au simțit nevoia să dea un RIL nr 10/16.04.2018, care a stabilit că Ori de câte ori legea nu stabileşte o competenţă specială în favoarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal, litigiile privind drepturile băneşti ale personalului militar, ce reprezintă conflict individual de muncă, astfel cum este definit de art.1 lit. p) din Legea nr. 62/2011, sunt de competenţa completurilor specializate în materia conflictelor de muncă, instituite prin art.36 (3) din Legea nr.304/2004.”

Deci funcționarii publici se judecă în Contecios Administrativ, iar militarii în Conflicte de muncă.

c) Dacă însă insă admitem că militarii se află în raporturi de muncă în înțelesul codului Administrativ atunci îi includem automat în categoria funcționarilor, care au deja un STATUL AL FUNCȚIONARULUI PUBLIC ceea ce ar duce la inutilitatea adoptarii unui statut al militarilor, pentru că o categorie de salariati nu poate face parte sau fi judecat în baza a două statute. In plus, INSTANTELE AR FI IARASI BULVERSATE ȘI ȘI-AR PASA DIN NOU PROCESELE DE LA CONTENCIOS LA CONFLICTE SI INVERS, IAR MILITARUL S-AR VEDEA TRIMIS  DIN NOU CA O MINGE DE PING-PONG, DE LA O INSTANTA LA ALTA.

d) Pe de altă parte, scoaterea personalului militar de sub incidența dispozițiilor Codului administrativ (potrivit dispozițiilor art. 382 lit. h) din acest cod) face ca dispozițiile art. 536 din același cod să nu fie aplicabile în stabilirea competenței de judecare a unor asemenea litigii și, prin urmare, considerentele Înaltei Curți din Decizia RIL nr. 10/2018 sunt încălcate.

e) Însă art 2 din legea funcționarului public prevede că :

 Articolul 2 (1) Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi locală.

și

(2) Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi păstrează calitatea de funcţionar public, continuând să facă parte din corpul de rezervă al funcţionarilor publici.

Un alt aspect privește art 5(5), care stipulează faptul că generalii au statut de secretari de stat. Dar acest articol încalcă art 18.1 din legea 188/1999 statutul functionarilor publici care prevede că :

”(1) Intrarea în categoria înalților funcționari publici se face prin concurs național. Recrutarea se face de către o comisie permanentă, independentă, formată din 7 membri, numiți prin decizie a primului-ministru. Membrii comisiei au mandate fixe de 10 ani și jumătate și sunt numiți prin rotație.”

f) Dacă admitem că militarii sunt functionari publici, atunci acestia se supun Art 29 din statutul functionarilor publici, care spune că : ”(1) Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici.(2) Funcționarii publici pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să exercite orice mandat în cadrul acestora.”

2. Art.2(c) din proiect, spune că,  ” Cadrele militare în rezervă sunt cele care nu se află în relații de serviciu cu instituția…”

Această prevedere însă întră în conflict cu mai multe articole din legea apărării:

  1. Art. 3 (c) din Legea 446/2006 spune că ” SERVICIUL MILITAR SE ÎNDEPLINEȘTE …ÎN REZERVĂ”. Dacă legea apărării spune că serviciul military se îndeplinește și în rezervă, cum spunem în statut că cel aflat în rezervăî se află în afara relațiilor de serviciu? SERVICIUL MILITAR ÎN REZERVĂ NU SE DESFĂȘOARĂ ÎN BAZA RELAȚIILOR DE SERVICIU?
  2. Din art 2  din legea funcționarului public , dar și din L 442 art 3(4) rezultă, în afara oricărei îndoieli,  că rezervistul nu încetază raporturile de serviciu după trecerea în rezervă, aceasta fiind de fapt doar o altă formă de raport de serviciu, în alte condiții. In extenso s-ar putea spune că de fapt rezerviștii nu primesc pensie ci soldă de rezervist.

3. Așa cum am spus, Art.5(5) prevede faptul că generalii au rangul de demnitari ai statului român. Or demnitari ai statului român pot fi doar înalții funcționari publici. Și atunci :

a.  Generalii au acest statut?

b. Își schimbă statutul juridic?Când?  

c. Toți generalii devin secretari de stat? Și cei activi și cei în rezervă?

d. Care instanță le vor judeca cauzele civile? Dar cele penale?

e. Ce funcție public- și ce demnitate au generalii în rezervă și retragere ?

Iată doar câteva din consecințele juridice ale aruncării unei sintagme în statutul cadrelor militare fără a anticipa sau încerca să determine IMPLICAȚIILE JURIDICE ALE ACESTEIA. Și toate astea pentru că cei care au întocmit proiectul și-au declarat incapacitatea de a soluționa acest aspect, deși le-a fost sesizat.

Au preferat să lase problema nerezolvată, să se facă că nu o văd, să  meargă mai departe, pe principiul ” lasă bă că merge-așa!”

DREPTURILE REZERVIȘTILOR

Din start sesizez faptul că documentul se referă DOAR la drepturile cadrelor militare active dar nu există și un capitol cu drepturile cadrelor militare în rezervă.

Deci pentru inițiatorii proiectului, cadre militare cu drepturi sunt numai cele active, singurul drept cu care colegii activi par a fi de acord că îl au rezerviștii  ar fi acela de a închide gura și ochii.

În mod normal ar fi trebuit să existe un capitol care să cuprindă DREPTURILE  CADRELOR MILITARE ” la care să fie trecute toate drepturile ale tuturor cadrelor militare, apoi la ultimul punct să se specifice care din drepturi se aplică sau nu se aplică celor în rezervă și/sau retragere. Sau să fie un capitol cu drepturile cadrelor militare, apoi punctele a si b și c,   prevăzând drepturile celor activi, în rezervă și în retragere.

 Dar nu, inițiatorii au considerat că CEI ÎN REZERVĂ/RETRAGERE NU MAI AU DREPTURI acestea pot fi trecute pe ici pe colo, dispersat  putând fi astfel ușor de modificat, pentru că nu sunt trecute la ”drepturi câștigate”.  

Știu că unii o să spună că sunt menționate niște drepturi împrăștiat prin diferite secțiuni sau capitole, dar juridic vorbind, acelea în instanță nu figurează ca drepturi… câștigate. Ele sunt trecute la diferite capitole fără a se menționa că constituie un drept, ca la activi. Dacă cineva se va gândi peste un an, doi , trei, să ridice sau să anuleze acel articol, totul se va face pe nesimțite.

Am explicat într-un material anterior ce se întâmplă cu OMM(SOISP) în varianta în care pensiile militare vor fi incluse în PNRR și trecute în legea unitară a pensiilor. Nu mai repet. Vorbind însă de modul în care este respectat militarul în societate și drepturile sale , iată ce spune art 11(g) : ”CADRELE MILITARE AU ÎNDATORIREA SĂ RESPECTE ȘI SĂ PROTEJEZE DREPTURILE ȘI DEMNITATEA CELORLALȚI”

Practic militarul mai ales prin capitolul VII, ”Dispoziții specifice stării de alertă, de urgență, de asediu, de mobilizare și război” se pune în slujba devine sluga civilului în timp ce drepturile sale sunt în permanență, și asta se întâmplă de 12 ani, încălcate, tăiate, restricționate, ciuntite, batjocorite. Nu era suficient că eram rândașii, măturătorii, oamenii care curățau de fiecare dată străzile când generalul iarnă îi lua pe nepregătite, din așternuturile amantelor pe aleși, acuma ni se dau atribuțiuni clare și complete pentru toate situațiile posibile și imposibile. Nu le scapă nimic. Doar drepturile. Și ca o culme a cinismului, acuma când la granițele României se aud împușcături, când în Taiwan se adună nave de luptă, portavioane încât nu mai pot să facă manevre de întoarcere prevestind modializarea unui conflict care păarea local, conducerea armatei, ministrul apărării, primul ministru general al armatei române pun pe tapet și în discuția guvernului un STATUTUL BĂTĂII DE JOC la adresa militarilor romani. Cât cinism, câtă nerușinare, câtă trădare!!

În timpul ăsta liderii asociațiilor militarilor, cei care s-au umplut de grade și decorații lustruind clanțele ministerului, tac, nu a analizat nimeni statutul, nu s-a interesat nimeni de el, pentru că nu vor să își supere sponsorii, pe cei care le livrează bani în cont și grade pe umeri pentru tăcerea și inactivitatea lor.

Mă opresc aici. Nu știu dacă urmarea mai are rost.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

5 Raspunsuri la Bătaia de joc partea a VI-a, STATUTUL BĂTĂII DE JOC

  1. Suciu Pavel

    Daca tot s-a amanat discutarea in sedinta de guvern de azi,03.08.2022,a proiectului noului statut al cadrelor militare supun atentiei propunerea de modificare a art.79 (2) astfel:
    Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere cărora li s-a conferit Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, clasa a II-a și respectiv clasa I, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 sau
    Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 şi respectiv 25 de ani de activitate în domeniile apărării,ordinii publice şi securităţii naţionale, după caz, beneficiază lunar, pe lângă pensia militară de stat, de o
    indemnizatie, în valoare de 10%, 15% şi, respectiv, 25% a cuantumului pensiei stabilite conform legii.

  2. y

    Pentru că nu ne putem distanța un pic, noi percepem toate acestea ca fiind o bătaie de joc la adresa militarilor rezerviști și nu numai, ceea ce și este. Însă, în opinia mea, este mai mult decât atât. Eu o văd ca fiind o operațiune concentrată, intenționată, susținută, bine organizată și orchestrată, atât din afara cât și dinlăuntrul țării, îndreptată cu ferocitate împotriva singurei forțe care ar mai putea face o cât de mică (dar poate semnificativă) diferență în cazul în care țara s-ar afla întro situație dificilă.

    Ori, în momentul de față, în afara unor spălați pe neuron și lătrăi de serviciu – numiți sau nu prin OZU – care scuipă propagandă ieftină și care nu mai este crezută aproape de nimeni, nu cred să mai fie cineva din rezerva armatei care să mai aibă încredere în cadrele de conducere din activitate și din rezervă (să nu uit naivii, ei încă mai există într-un număr totuși destul de mare) și care, nu numai că, deși în vremuri de pace, nu au vrut și nu au fost în stare să rezolve multitudinea de probleme create cu cel puțin 10 ani în urmă, dar le-au mai și adâncit!
    P.S. Continuați, totul are un rost!

  3. Impartial

    Statutul cadrelor militare nu ar trebui sa cuprindă date referitoare la plăți. Acestea ar trebui sa fie cuprinse în Legea salarizării, respectiv Legea pensiilor militare. OMM ar trebui plătit ca indemnizație fixă (actualizabilă), precum indemnizația pentru activitatea in TO.

  4. neacsum

    @Impartial,
    Statutul trebuie sa cuprinda toate drepturile si obligatiile. OMM este un drept castigat specific sistemului militar. Daca nu il treci in statut, il pierzi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5