Loading


Scriam ieri despre modul în care se folosesc magistrații de principiul”independenței justiției”,  expresie care nu este însă prevăzută nicăieri, Constituția vorbind la art 124 despre independența judecătorului nu a justiției. Și atunci de ce folosesc magistrații, în toate plângerile lor această expresie, ”independența justiției”? Simplu, pentru a sădi idea  că dacă cineva se leagă,  justificat sau nu, de unul din ei sau de veniturile lor, nu lovește în ei ca persoane ci în sistemul de justiție, în JUSTIȚIE ca principiu și instituție iar de aici gravitatea faptei și nevoia de protejare a persoanelor, faptelor și să le spunem pe față, măgăriilor lor. Sintagma este necesară pentru a acoperi tot ce e putred în sistem.

Asta spuneam și ieri, și dacă o spun și astăzi este pentru că între timp a apărut pe piață și raportul care se pare ca va vedea oficial lumina zilei mâine, privind decizia pe proiectul legii 244 privind pensiile speciale.

Primul lucru de reținut aici este faptul că documentul ar fi trebuit să fie făcut public abia în ziua în care se publica decizia CCR pe dosarul1727A/2023, deci pe data de 02.08.2023, dar,  deși este un document de lucru intern al celei mai înalte ”instanțe”,  uite că a fost scos pe surse. Nimeni nu întreabă de ce, sau cum a fost posibil.

Și totuși cine și de ce l-a împrăștiat? A fost atacat computerul raportorului, nimeni altul decât însuși președintele CCR? Nuuu, nici pomeneală, ar fi ieșit un scandal până la Cer. O scăpare? Asta ar însemna incompetență. Deci exclus. Atunci?

Dacă citim raportul, care pe unii îi entuziasmează, constatăm că”e de bine”, adică raportul, deci nu putem spune încă  plenul Curții, a sesizat o serie de ”neîmpliniri” în forma și conținutul proiectului de lege și le ridică la fileu judecătorilor Curții. Cu adevărat, aspectele semnalate sunt reale și bine sesizate. Dar întrebarea persistă, DE CE a fost dat pe față -pe la spate- acest raport? Simplu, din trei motive, sau cu trei scopuri:

  1. Pentru a arăta că de data asta Decizia nu va mai fi amânată, raportul este gata și va fi discutat;
  2. Pentru a spăla imaginea CCR care în ultimul timp și-a cam bătut joc de meserie, promovând în avans o opinie care este pe placul boborului;
  3. Pentru a adormi conștiințele și a crea impresia că decizia va fi una corectă și astfel nimeni nu va mai urmări ce conține DECIZIA CCR, pentru că mulți vor confunda raportul cu Decizia, fără a mai da atenție ”soluțiilor” deci concluziilor finale ale CCR și motivării Deciziei, care vor fi în mod cert neplăcute pentru o mare parte a celor interesați.

Nu voi intra în analiza celor 40 de pagini ale raportului voi analiza doar aspectele menționate de presă ca fiind „vitale” și de interes. ”Spotmedia” a prezentat întreg documentul și o succintă trecere în revistă a argumentelor raportorului Enache pe criticile de inadmisibilitate ale ICCJ.

Eu le voi dezbrăca de haine lăsând la vedere doar ”lenjeria intimă”. Iată-le:

  1. Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură:

Judecătorul raportor consideră că această reglementare este constituțională, DAR conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”.

  • Baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate:

Judecătorul raportor arată că „în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/ gradului/ vechimii avute la timpul pensionari, DAR este contrar componentei instituționale a independenței justiției”.

  • Vârsta de pensionare să crească treptat până la 60 de ani:

Judecătorul raportor consideră că prevederea în sine nu ridică probleme constituționale, DAR legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității” și că reglementarea actuală este discriminatorie.

  • Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată:

Încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii” și „fragilizează în sine componenta instituțională a independenței justiției”

  • Eliminarea reglementării referitoare la creșterea cu 1% a procentului de 80% care se aplică asupra bazei calcul al pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani:

Reglementarea în sine nu este neconstituțională, consideră judecătorul raportor, DAR  „ipoteza normei nu este clară, precisă și previzibilă (…)

  • Stabilirea unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu:

„Caracterul confuz al reglementarii este evident și nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituție, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”. Pe de altă parte, ”prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art.16 alin.(1) și art.53 alin.(2) din Constituție”.

În articolul  prezentat de ”Spotmedia” se prezintă și câteva concluzii privind ce ar însemna admiterea punctului de vedere al raportorului de către CCR( lucru plauzibil, având în vedere faptul că e punctul de vedere al șefului, dar mai ales COINTERESAREA judecătorilor în speța judecată, ceea ce este NECONSTITUȚIONAL, dar acesta e un alt aspect care merită o abordare separată) concluzii corecte, dar incomplete. Se sesizează bine, că unele aspecte contestate au aplicabilitate asupra tuturor posesorilor de pensii speciale, iar altele doar asupra pensiilor magistraților, celelalte categorii de pensionari trebuind să acționeze în instanță dar cu șanse minime de a câștiga, având în vedere ”practica judiciară”.

Ceea ce nu s-a spus și nu știu câți au sesizat este faptul că;

  1. Excepția de neconstituționalitate este ridicată de MAGISTRAȚI pentru și numai pentru părțile care privesc pensiile și drepturile magistraților. ICCJ prin depunerea acestei excepții a dovedit încă odată, dacă mai era nevoie, că membrii săi, magistrații în general, au grijă DOAR de drepturile magistraților, nu de aplicarea legii identic, tuturor cetățenilor;
  2. În marea majoritate, excepțiile ridicate de magistrați și acceptate de raportor constată că prevederile în sine NU SUNT NECONSTITUȚIONALE, doar unele neclare, altele incomplete, iar altele, cele mai multe păcătuiesc DOAR PRIN ATACARAEA INDEPENDENȚEI JUSTIȚIEI.

De aici concluzia:

DACĂ ACESTE PREVEDERI VOR FI MODIFICATE ȘI VOR FI CLARE, DAR MAI ALES VOR EXCLUDE MAGISTRAȚII DIN CALCUL, TOTUL AR FI OK.

Cu alte cuvinte, ceea ce vor trebui să facă guvernanții pentru ca această lege să treacă, este să scoată magistrații din discuție, clarificând asupra cui și cum se vor aplica măsurile care de altfel sunt ok pentru ei dacă li se aplică doar altora. Această concluzie nu este trecută acuma în raport, pentru că nu dă bine, dar elemente care să împingă emitentul legii către o soluție acceptată de CCR, vor fi sugerate, dacă nu chiar impuse de DECIZIA și mai ales MOTIVAREA pe care le vor da CCR. Dar deocamdată CCR a dat drumul pe surse doar raportului, pentru a liniști boborul și a adormi vigilența spectatorului, ca la circ. Aceasta este capcana magistraților care au prezentat în avans doar partea frumoasă a lucrurilor, dând speranțe celorlalți ”participanți la trafic”, că aceste prevederi li se vor aplica și lor. Greșit, pentru că ceilalți posesori de pensii speciale nu sunt magistrați și ”independența lor” financiară nu este afectată, sau dacă este afectată nu contează.

Deja pe unele medii de socializare mulți se bucură și se roagă ca CCR să accepte punctul de vedere al raportorului căzând în capcana magistraților.

Așadar, un bob zăbavă!

De neacsum

9 comentarii la „Capcana magistraților”
  1. Din multele aiureli ale judecătorului raportor: “De altfel, cu privire la acest aspect, Curtea poate observa faptul ca dacă la magistraţi tranziţia reglementată de lege este una ex abrupto, lipsită de raţionalitate, în privinţa militarilor situaţia este mult diferită. Aceştia pot ieşi la pensie şi să dobândească pensie de serviciu prin raportare la o vârstă standard pe pensionare de 60 de ani, din care se scade un numit număr de ani în funcţie de vechimea efectivă. Astfel, în prezent, o persoană cu 20 de ani vechime efectivă poate ieşi la pensie la 47 de ani (din cei 60 de ani se scad 13 ani, ca o reducere pentru fidelitate în funcţie), acest sistem menţinându-se până în anul 2030. De abia din acest an, vârsta de pensionare creşte la 65 de ani (a se vedea anexa nr.13 1a lege), dar datorită sistemului de reduceri rămas neschimbat, în 2035 cu vechime efectivă în funcţie de 25 ani, o persoană se poate pensiona la 52 de ani.”
    Trecând peste insistenţa cu care magistraţii încearcă în mod direct şi cu totul nejustificat să convingă politicienii că e mai bine să taie pensiile militare că per total se fac economii mai mari, NU pot să accept că un judecător foloseşte argumente MINCINOASE şi total nesusţinute de lege. Domnul raportor, în exemplul cu trimitere la un militar există cel puţin următoarele “erori” :
    – Dacă militarul are 60 de ani vârstă şi doar 20 de ani vechime efectivă, NU POATE OBŢINE O SCĂDERE A VÂRSTEI CU 13 ANI, pentru că e imposibil legal. Cel mult poate obţine o scădere de 10 ani (şi asta nu e general valabilă, este nevoie de îndeplinirea unei condiţii de lucru în condiţii speciale de muncă), ajungând la 50 de ani minim şi nu 47.
    – Reducerea vârstei standard de pensionare nu este pentru fidelitate în funcţie, este o reducere (posibilă, dar particularizată pentru fiecare) acordată legal pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă. Gura păcătosului nu ştie că această reducere este valabilă inclusiv în sistemul public de pensii. Da domnul raportor, citiţi legea pensiilor publice, nimeni nu favorizează militarii, ba dimpotrivă, îi discriminează prin reducerea doar cu 3 luni la an şi doar după minim 6 ani lucraţi în condiţii de muncă deosebite faţă de sistemul public unde reducerea e de 4 luni la an şi se aplică perioadă de minim o lună lucrată în condiţii deosebite.

  2. Un lider iubitor de romani (diferit de profilul slugarnic al celor din prezent),atunci cand va aparea, va trebui sa initieze modificarea constitutiei cu prevederi clare referitoare la veniturile romanilor,salarii si pensii,alegerea ccr prin vot direct de catre popor etc.Oare nu ar fi mai bine ca independenta justitiei sa fie realizata printr-o impunere a unei taxe pe justitie (de exemplu 1% din salarii si pensii),iar csm-ul sa-i diriguiasca?Atata timp cat depinde de un buget alocat de politicieni,respectiv de stat,justitia nu va fi niciodata independenta.De asemenea,procurorii trebuie sa aiba un statut asemanator cu avocatii,ei fiind la urma urmei avocati ai statului,adica sa fie complet independenti si finantati tot de popor prin csm.Politia judiciara sa fie inlocuita de detectivi independenti finantati tot de catre csm…Poate ca doar asa autosesizarea ar deveni o insitutie cu adevarat serioasa…

  3. Raportul a fost pregătit pentru data de 26 iulie, dar se pare ca nu toti judecatorii CCR si l-au însușit, fiind nevoie de o noua amanare a dezbaterii. Curtea nu a ramas în pronunțare.

  4. @Raul sau Bunul, sau ce ID-uri oi mai avea,
    Nu te-am cenzurat, te-am blocat. Folosirea mai multor ID-uri pentru comentarii nu este o dovada de seriozitate si nici agreata. Daca altii accepta, mergi acolo.

  5. Oare motivarea prin incalcarea securitatii juridice si a valabilitatii doar a formulei benefice de recalculare a pensiilor (cresterea pensiilor) nu ne indreptateste sa solicitam recalcularea pensiilor pe legea 164/2001,bineinteles,cei care ne-am pensionat prin prevederile ei?Ne-or fi facut un asemenea bine jucecatorii de la ccr in sfarsit?

  6. Ati avut perfecta dreptate in analiza dumneavoastra si in predictia facuta.
    Astept cu interes solutia pe ,, cumulul pensiei cu salariu,, din 21 septembrie. Oare va aparea inainte raportul !!

  7. Xman:

    L.164/2001, lăsând la o parte faptul că e abrogată., nu prevedea „recalcularea”
    pensiilor stabilite în baza ei, ci prevedea numai „recalcularea” pensiilor
    anterioare, stabilite în baza altor.. reglementări..(„decrete”).
    În schimb, L.164..avea „art. 48”, cu 3 aliniate , prin care pensiile militare în plată se actualizau și/sau se indexau..cu ocazia majorării = la activi, a soldei de grad, soldei de funcție și „indemnizatiei lunare”(=de comandă, eventual și „altele”..?)

  8. 1. Justiția este una din cele 3 PUTERI ale statului.
    Deci dacă este o PUTERE ea este implicit prin definiție și independentă , la fel cum este și puterea legislativă și/sau puterea executivă.
    2. Nu magistrații și Justiția emană capcane , ci Puterea executivă (vezi OUG 59/2017 și OUG 114/2018) și Puterea Legislativă. Ele sunt responsabile de INECHITĂȚILE din sistemul de pensii militare și nu Justiția.
    Cele două puteri capcanante sunt influențate de vectori de influență și testare din instituțiile cu vocație de inițiativă legislativă.
    O astfel de instituție este MApN-ul, care este și INIȚIATORUL Art. VII din OUG 59/2017 și Art. 84 din OUG 114.
    Iar în MApN există un laborator obscurizat care formulează inițiativele care este animat de o cloacă de indivizi gen jiganu , ciripacipu, scârbu,aspiridonescu, dr. luK etc…

Comentariile sunt închise.