Motto: ” În accepţiunea prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituţie, independenţa financiară a judecătorului reprezintă o componentă esenţială a independenţei justiţiei”-  ICCJ


După discuții, negocieri, trimiteri și retrimiteri la Banca Mondială, Comisia Europeană, Parlament, comisii, după contestații în presă, la CCR, pe mijloacele de socializare, televiziuni, șantajuri, amenințări, plânsete, arătări cu degetul, declarații politice, electorale, promisiuni (neonorate), în sfârșit a făcut ochi, a fost  botezată, și i s-a semnat cerificatul de naștere legii privind pensiile de serviciu/apeciale. Domnul Iohannis a promulgat deja legea 244 devenită 282/2023 deși avea la dispoziție 20 de zile, timp în care se mai puteau depune contestații de neconstituționalitate.  De ce atâta grabă? Bineînțeles domnul președinte știa că magistrații nu vor mai contesta proiectul, că își rezolvaseră problemele, au obținut în mare ce au vrut, cu ajutorul colegilor din CCR dar și a responsabililor sau conducerilor ICCJ și CSM care au negociat dur, până la șantaj, cu clasa politică. Nu degeaba a tot fost amânată decizia CCR pe OUG 59. Acuma în sfârșit, pe 14 noiembrie va orăcăi și decizia respectivă, care îi supăra pe politicieni. Vor avea grijă acuma membrii CCR să dea o decizie care să nu lovească prea tare în (d)efectele OUG 59. Și totuși, de ce s-a grăbit domnul Klaus să promulge legea? Pentru că nu îl mai interesa dacă ar mai fi și altcineva nemulțumit, pe el nu îl interesează decât magistrații, că doar ei dețin cheiele  de la dosarele lui. Militarii, cei care sunt cei mai loviți (ca și până acuma), și de această nouă lege ”de reparare a nedreptăților”, nu au practic nicio șansă să mai intervină, iar vinovați sunt în primul rând ei. De când a apărut proiectul și până la promulgare, asociațiile militarilor  au dormit, rezerviștii ca și activii au asistat impasibili la toate discuțiile și intervențiile magistraților care nu s-au sfiit să arunce pisica în ograda pensiilor militare evidențiind faptul că statul nu ar câștiga nimic dacă ar supraimpozita pensiile magistraților, căci sunt doar câteva mii, dar cele ale militarilor sunt multe. Avea dreptate Lăpușneanu, mulți dar proști, iar magistrații au știut ce fac. De trei ori au strigat magistrații prin liderii asociațiilor lor și șefii ICCJ că nu pensiile lor afectează bugetul, ci cele ale militarilor. Unii dintre ei au trecut chiar la momente din recuzita bocitoarelor din filmele indiene. Simțind că întreaga opinie publică este scandalizată de salariile și pensiile magistraților care au crescut și cresc ca Făt Frumos, au apărut pe ”Lumea Justiției” articole care storc lacrimi pe umerii magistraților, informându-ne  că ”nimeni nu câștigă din ura împotriva magistraților” .O doamnă procuror ne spunea cu lacrimi în ochi, că „Nu trebuie să mergem pe premisa să moara și capra vecinului”, adică de ce ne luăm de capra magistraților ? O altă doamnă atinsă de prevederile legii, doamnă judecător, recent pensionată, este și mai radicală:” Fir-ati ai dracu ce sunteti’, dar sunteti deja acolo, ipocritilor!” 

Cine sunt ipocriții? Păi  să vedem:

      – În 02.02.2000, CCR emitea celebra decizie 20 prin care magistrații anunțau întreaga lume că ei sunt egali cu militarii și trebuie să fie tratați egal, pentru că … și înșirau ei acolo de ce au ei dreptul la pensie de serviciu, ca militarii. Spuneau ei printre altele, că, ”Constatând că aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii” dar nu uită să mulgă capra kaki: ”Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprima magistraţilor dreptul de a li se stabili, în condiţiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusa, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispoziţiile normative ce se abroga la data intrării în vigoare a legii.”Astfel, magistrații au dovedit că ”nu îi interesează” capra vecinului, dar au făcut ei cum au făcut și și-au pus toate drepturile pe spinarea caprei kaki. Și uite așa s-au procopsit ei cu pensii de serviciu. Nu mai intru în detalii.

  • În 2010 când s-a introdus calculul contributivității pentru toată suflarea, prin legea 119, magistrații, prin decizia 873 a CCR, la sesizarea aceleiași ICCJ,  s-au sustras  aplicării legii, rămânând pe ”LEGEA LOR” dar deși solicitaseră tratament similar cu pensionarii militari, aceștia nu aveau dreptul la tratament similar cu magistrații așa ca pentru ei au fost bune pensiile calculate pe contributivitate. ” Pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Pensia de serviciu a judecătorilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, iar, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 20/2000, dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (3) nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenţei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art. 1 alin. (3) din Constituţie.  Pensiile militare însă erau numai bune de muls pentru că ele nu aveau inclusă parte contributivă: ” Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu, precum şi faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii contributive, nu poate avea semnificaţia unei exproprieri.” Vă amintiți cine protesta în 2010 că ”militarii nu au contribuit la pensie” și cine țipă acuma că ” și noi am contribuit?”  Rezerviștiiiii,  iar ”jmecherii au speculat.
  • Prin decizia 297.12.03.2012, CCR ”observând că atât consilierii de conturi, cât şi judecătorii sunt independenţi în exercitarea funcţiei, respectiv a mandatului lor şi inamovibili pe durata exercitării acestora a concluzionat că statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecătorilor, fapt care justifică acordarea consilierilor de conturi a unei pensii de serviciu similar judecătorilor” deci acordau celor care le verificau activitățile financiare, aceleași drepturi constituționale. De ce ? Pentru că le era frică de controalele Curții de Conturi. Dar de armată nu le era frică. Ce le puteau face militarii ? Da, militarii au buze reci, dar se pot obișnui cu asta drept urmare
  • În decizia 42/2012 magistrații CCR decide: ” Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a stabilit că, după adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constituţional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituţional şi legal al magistraţilor şi cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii speciale similar magistraţilor. Însă, în cauza de faţă, nu se poate susţine acest lucru, întrucât militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor. Așadar cei care le controlează actele financiare sunt egali cu ei, dar cei care, conform art 118 din Constituție, au rolul de garantare a suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale, nu ”au statut constituțional” deci nu au dreptul la pensie de serviciu pentru că fraierii oricum nu au ce face, vor nu vor, trebuie să plece la război pentru ei.
  •   A urmat apoi decizia 900 din 2020 care contesta supraimpozitarea. Ar fi fost normal ca din nou magistrații să folosească sintagma ”Constatând ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi…” și să stabilească același regim pentru ambele categorii. Dar nu, domnii magistrați din CCR de data aceasta au făcut diferențieri, omorând capra kaki. Această decizie a pregătit terenul pentru legea 244/2023, menționând că ” Făcând trimitere la Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, în care s-a statuat că pensia de serviciu constituie„o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”, Curtea reține că „suplimentul” constituie, de fapt, „această compensaţie parţială”, pentru că „diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. Acordarea acestui supliment, aşa cum se poate desprinde şi din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special.

Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”.

Așadar magistrații care obținuseră pensie specială pe spinarea caprei kaki, de data asta au decis că trebuie să fii pătat ca să poți beneficia de drepturi, dacă ai o singură culoare nu e bine.

  • Au urmat, declarațiile și scrisorile asociațiilor  magistraților dar și luările de poziție ale conducerilor ÎCCJ și CSM care aruncau pisica în curtea MApN arătând lumii că nu pensiile magistraților trebuie eliminate/micșorate/suprataxate, ci pensiile militarilor.
  •    Și pentru a se asigura că orice s-ar întâmpla, orice ar decide politicienii, ei vor rămâne cu pensiile neatinse, pe 1 Octombrie 2023, șefii CSM și al ÎCCJ au decis ” ca revizuirea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (care se actualizeaza cu majorarea indemnizatiei brute lunare a magistratilor in activitate) are loc atunci cand dupa stabilirea dreptului la pensie apar inscrisuri noi care nu existau la momentul stabilirii dreptului la pensie si care consfintesc situatii juridice noi. Iar una dintre aceste situatii juridice noi este calcularea drepturilor salariale avand o valoare de referinta sectoriala (VRS) de 605,225 lei.” Cu alte cuvinte și-au mărit veniturile cu 25% adică exact cât se discuta pe vremea aceea că vor fi taxate pensiile. Trăiască capra în robă!
  •  Și culmea culmilor o constituie o altă prevedere prin care magistrații și-au acordat, cu de la sine putere, ca să fie bine, să nu fie rău. niște ani vechime.  Pentru că legea 244 umblă la perioada de vechime în muncă pentru dreptul de pensie și unii magistrați nu prea îndeplinesc condițiile, s-au gândit ei că i-ar putea ajuta din nou capra kaki, așa că ICCJ a decis că perioada cât  magistratul a satisfăcut stagiul militar să fie considerată VECHIME ÎN MAGISTRATURĂ. Problema nu constă în faptul că stagiul militar este asimilat cu vechimea în muncă, ci faptul că pentru magistrați este considerat vechime ÎN MAGISTRATURĂ, nu doar în muncă și mai alesc, faptul că Legea 303, care este practic și statutul magistraților, nu prevede asimilarea stagiului militar cu activitatea în magistratură, deci un nou abuz, căci practic ICCJ a adăugat la lege sau practic a legiferat, arogându-și drepturi care aparțin puterii legislative. Iar dacă intri pe speța deciziei, constați că petentul nici măcar nu face obiectul deciziei ICCJ pentru că acesta, la data încorporării nu era angajat, deci nu avea calitatea de magistrat. Dar dacă așa vrea ICCJ, se poate.

    Și mai sunt niște ciudățenii, legate de procurorii militari, care sunt și popi și hoți, adică  se supun prevederilor a două statute, pot alege între pensia de magistrat și cea de militar, dar sunt plătiți  de MApN indiferent ce variantă aleg. Deci tot armata plătește.

    La un moment dat situația era atât de tensionată  încât magistrații vorbeau despre proteste, blocarea instanțelor,   și se vorbea chiar de un posibil conflict instituțional, între puterile politic și juridic.

Așadar  pentru apărarea buzunarelor, magistrații erau gata să lovească ei înșiși în actul de  justiție, pentru că cum altfel poată fi interpretat gestul de a nu se mai prezenta în instanțe ?

Unii ar spune că aceste acțiuni, plecând de la articole în media, proteste, contestări la CCR, aruncarea pisicii în curtea altora, sunt demne de admirat, că aceștia își apără drepturile. Eu le-aș spune abuzuri, pentru că practic niște judecători dau decizii care nu doar interpretează ci modifică legislația sau chiar creează noi prevederi care devin literă de lege în propriul beneficiu.

Ce au făcut militarii, asociațiile acestora, structurile MApN, în tot acest timp în care pensiile militare erau lovite, catalogate drept nesimțite, subțiate precum carnea de vită, oaie sau pui de la o șaormerie?

Au dormit, s-au certat, au așteptat să le apere alții drepturile, unii ”reprezentanți” au vegheat pe posturile tv la situația din Ucraina, apoi Israel, fericind norodul cu opinii de ”experți” în strategie și tactică, prezicând la comandă cursuri și evenimente care figurau doar în mintea celor pe care îi slujeau, cântând după partituri scrise de compozitorii strategici.

Acuma, când totul a fost bătut în cuie,  când nimeni nu va mai mișca un deget, poate doar vor promite că ”vor face totul după alegeri” că acuma nu e momentul, că trecem printr-o situație grea, unii s-au apucat să facă plângeri la Avocatul Poporului, alții scriu manifeste alții consideră că ar trebui să apelăm la justiție, adică la cei care au  tăiat capra kaki și arătau cu degetul spre ea  asmuțind clasa politică pe  pensiile militare.  Dar nu-i nimic, mai e puțin, vine 25 Octombrie se dau iarăși cocorații și grade pentru cei care ”au făcut frumos”, adică nu și-au supărat șefii cu pretenții și proteste aberante. Doamne ajută!

Și pentru că tot au spus judecătorii în decizia 20/2000 a CCR că magistrații sunt supuși acelorași interdicții ca și militarii, hai să vedem care sunt alea:

Pentru militari, legea 80/1995:

Secţiunea a 3-a Interzicerea sau restrîngerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

Articolul 28

”Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi: a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfăşoare propaganda prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice; b) sa candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României; c) sa declare sau sa participe la greva.

Articolul 29

Cadrelor militare în activitate le este restrînsa exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel: a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului; b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă; c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale; d) aderarea la culte religioase este libera, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare; f) încheierea căsătoriei este libera în condiţiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului apărării naţionale; g) participarea la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participa în misiune; h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Articolul 30

Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis: a) sa îndeplinească alte funcţii decît cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale; b) să fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.

Articolul 31

Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva, pe timpul cît sunt concentraţi sau mobilizati în unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor, formatiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare.

Pentru magistrați, legea 303/2022

Articolul 231(1) Judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora le este interzis:a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome;d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.(2) În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Articolul 232Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora nu pot face parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic. Aceștia sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Articolul 233(1) Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2) Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.(3) Judecătorilor și procurorilor le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă judecătorilor și procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția instanței de judecată sau a parchetului și trebuie să evite a se crea aparența că ar putea influența în orice fel soluția.”

Așa e că seamănă ?

https://www.luju.ro/nu-castiga-nimeni-din-ura-impotriva-magistratilor-fosta-procuroare-codruta-chindea-distruge-propaganda-anti-magistrati-nu-trebuie-sa-mergem-pe-premisa-sa-moara-si-capra-vecinului-mai-bine-s-avem-toti-turme-de-capre-din-asediul-asupra-justitiei-nu-castiga

https://www.luju.ro/mesaj-catre-ipocriti-fosta-judecatoare-adina-daria-lupea-denunta-campania-de-ura-impotriva-magistratilor-o-jelanie-continua-si-mincinoasa-despre-cum-secatuiesc-magistratii-bugetul-incheiata-apoteotic-ca-din-cauza-noastra-statul-va-intra-in-incapacitate-de

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/21010

https://www.luju.ro/cresc-pensiile-magistratilor-plata-drepturilor-salariale-neplafonate-pentru-magistratii-in-activitate-atrage-majorarea-pensiilor-judecatorilor-si-procurorilor-minuta-intalnirii-dintre-sefa-iccj-corina-corbu-presedintele-csm-daniel-gradinaru-si-sefii-curti

https://www.bugetul.ro/tineti-va-bine-privilegiile-pe-care-le-are-un-magistrat-in-romania/

https://www.iccj.ro/2023/04/18/decizia-nr-11-din-20-februarie-2023/

https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/09/D0297.pdf

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/136104

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/119887

De neacsum

20 de comentarii la „Magistrați și militari sau jmecherii și adormiții”
  1. Avem casa de sănătate separata?Avem.Pe modelul OPSNAJ se putea „cloci” o lege în care sa fie incluși și magistrații…Ceva gen dobândire de grad militar în rezerva etc.O asemenea lege ne-ar fi scutit de multe…Cine a gresit?Pai dacă ei,din 2000 s-au „gudurat” pe lângă noi,fără sa fie bagati in seama de dl.DOGARU în primul rand(ca inițiator al legii 223) cine au fost desteptii?Cum sa excluzi o asemenea categorie atât de importanta din arhitectura statului și sa-i lași balta la greu,când ei erau de-ai noștri de mult timp (vezi protocoalele cu sri,mai,probabil man…Când s-au simțit nebăgati în seama si-au făcut statutul scut de apărare a drepturilor,pe care iată ca și le-au prezervat…Asa ca evitați va rog cuvântul jmecheri pentru domniile lor,ci singurii „jmecheri” suntem noi…Știți cate-i paradoxul victimelor?Se simt bine victime și vor sa fie victime toată viata dacă s-ar putea…În loc sa-i rugam sa vina în mijlocul nostru,chiar acum,când numai cu ajutorul lor mai putem capăta drepturile, lovim și acum în ei?BRAVO LOR!La un număr mult mai mic decât noi au peste 30,000 de acțiuni în instante pentru recuperarea drepturilor lor.Noi?Nici 2,000…Asa ca:Dormi în pace.Tara ofițer te face…”Sic tranzit gloria mundi” pentru toți cei care s-au crezut cezari,napoleon,faraoni și n-au făcut nimic pentru camarazii lor…De ce?Pentru ca îți trebuie știința de carte ca să poți face ceva.Nu mai comparați magistrații cu militarii pentru ca e o mare prăpastie între noi:știința de carte!

  2. Nu au stat adormiti toti militarii. Unii, in special asociatiile si sindicatele, au strigat pe unde au putut sa nu cumva sa fie introduse si pensiile militare in reforma PNRR. Decat reforma, sa ne multumim cu ce avem, au glasuit cei cu pensii smecherite de dupa 2018.

  3. @Radu,
    Care sunt alea? Iar la strigaturi de genul” foaie verde 3 sarmale, n-avem pensii speciale” politicienii au raspuns ” foaie verde de trifoi, le taiem, c-asa vrem noi!” Daca tot ce au facut asociatiile a fost sa strige cate unul- doi si sa se lamenteze pe facebook, urmarea se vede.

  4. Cum care?Alea carora le-au umflat brutul astfel incat netul sa anihileze plafonarea. Plus actualizarea soldelor la momentul deschiderii dreptului de pensie.

  5. @Radu,
    Vi s-a parut cumva ca PNRR seamana cu o reforma? Inseamna ca nu i-ati citit continutul. Nu e o refoirma, e o curba de sacrificiu. Incercati macar sa ii traduceti titlul in limba romana.Cand cineva te forteaza sa iti recalculezi si reesalonezi posibilitatile de trai, sa supravietuoiesti cu mai putin decat e necesar sau ai avut inainte, asta nu e reforma, e belire.

  6. Nu PNRR i-a impiedicat pe decidentii ciuco-ciolaci sa inlature inechitatile care au cuprins sistemul pensiilor militare in ultimii 7-8 ani. Prin noua lege le-au adancit. Le vor inlatura cei care vor veni dupa ei.

  7. Nu e domne, nu e jmecheri, doar că ştie ei cum să întoarcă vorbele normative să iasă tot timpul în favoarea lor. Prin urmare, Legea 282/2023 îi „nenoroceşte”, asta fiind şi principalul motiv pentru care ICCJ nu a mai atacat la CCR forma legii. Scurte exemple: li se abrogă articolul prin care beneficiau de 1% în plus pentru fiecare an de vechime peste 25 de ani, dar fara a se depăşi 100% din BRUTUL bazei de calcul. În schimb, ceva mai jos se introduce un nou articol prin care li se acordă 1% în plus pentru fiecare an de vechime peste 25 de ani la NETUL PENSIEI, după calculare şi limitările impuse prin lege. Şi tot aşa la vale numai cu lucruri dezavantajoase pentru ei. Alt exemplu, frîna la net, netul pensie stabilite nu va fi mai mare decât netul salariului din ultima lună de activitate, în ciuda faptului că baza de calcul a pensiei brute foloseşte media din ultimele 48 de luni (pentru cei necunoscători, decretul de pensionare consituie baza legală a plăţii în ultima lună a tuturor restanţelor salariale , statul nu poate rămâne dator după pensionarea magistratului- prin urmare netul salariului din ultima lună este muuuult mai mare decât netul unei medii lunare multianuale, în consecinţă limitarea la net îşi estompează efectele negative). Şi aş putea continua cu multe exemple, unele de subtilitate şi care creează portiţe favorabile acestei categorii.
    Pe partea cealaltă pentru militari nimic care să mai tempereze problemele cronice sau măcar să îndulcească avântul muncitoresc de tăiere fără a măsura mai întâi. Motivele de neconstituţionalitate ale formei anterioare erau şi au rămas şi în cazul militarilor dar ce să facem, ne spune domnul preşedinte Enache că nu putea să se pronunţe dacă nu l-a sesizat nimeni. Dar în 2010 când a fost sesizată tot de ICCJ şi tot pentru pensiile magistraţilor, CCR a analizat şi situaţia pensiilor militare. A, mă scuzaţi, atunci era preşedinte alt domn.
    PS Nota 10 pentru cine pricepe şi găseşte de ce s-a introdus la magistraţi un articol derogatoriu de la art.211 alin.(1) prin care se introduce o virstă de pensionare de 47 de ani care creşte pînă la virsta de 60 de ani. CCR nu a vorbit în decizia de neconstituţionalitate despre aşa ceva.

  8. Traim vremuri grele Mateias. Ori a revenit Burebista la putere si a scos vinul din meniu, ori s-au lasat romanii de baut vin.

  9. O fi vorba de cei admisi la INM în 2023 și au 22 de ani?22÷25=47.Probabil cursurile au început la 1 septembrie(4 luni pana în 1 ianuarie 2024)…

  10. Acum vinul este un produs secundar , fără valoare mare , care se face pt. producerea de tescovinei, care se amestecă cu ghindă din pădurea Bucovățului. Acest amestec se distilează și rezultă renumita țuică de Palilula de DJ, valută forte.
    Detalii despre acest produs de Origine Controlată de la camardul @Leon, mare producător de țuică de tescovină + ghindă.

  11. Citatul „Proști, dar mulți” face parte din capitolul trei al nuvelei „Capul lui Moțoc vrem” și evidențiază mojicia boierilor care ar fi omorât o mulțime întreagă de oameni doar ca să își mențină privilegiile. Deci :Prosti, da multi, nu multi da prosti, este corect.

  12. Citatul „Proști, dar mulți” face parte din capitolul trei al nuvelei „Capul lui Moțoc vrem” și evidențiază mojicia boierilor care ar fi omorât o mulțime întreagă de oameni doar ca să își mențină privilegiile. Deci :Prosti, da multi, nu multi da prosti, este corect.

  13. Citatul „Proști, dar mulți” face parte din capitolul trei al nuvelei „Capul lui Moțoc vrem” și evidențiază mojicia boierilor care ar fi omorât o mulțime întreagă de oameni doar ca să își mențină privilegiile. Deci :Prosti, da multi, nu multi da prosti, este corect.

  14. Se pare,dacă încă nu s-a convins careva din”marea mută”că cei aleși sa conducă acest „popor de tîmpiți”cum ne caracteriza un filosof al acestei țări,sătul și el,probabil,de minunățiile de neînțeles ale acestei nații,spuneam că se pare faptul că cei aleși sunt setați precum robotul „Ion” din curtea guvernului,sa ne faulteze ori de câte ori au posibilitatea,
    prin legi,OUG etc.Că aceste sindicate,
    asociații,forumuri sau cum le-o mai spune,sunt pe mână cu stăpânirea ptr.o mână de favoruri,nu mai este nimic nou,ci doar suferința la care sunt supuși zeci de mii de rezerviști.
    După ce ca nu au mai fost actualizate pensiile de mai bine de 8 ani,acuma vine peste noi cu impozitarea.Dormiti în pace,vom deveni Asistații sociali ai țării!!! „Jmecherii” au lucrat lucrează și vor mai lucra în valoarea lor,iar „adormitii”îsi vor dormit somnul adânc în continuare, ca așa e la pensie!

  15. Conducerea armatei,guvern,UE și toți,NATO etc nu vor sa ne mărească Pensii!Acum e clar,cu toate ca știam.

  16. @ Marinescu Niculae
    NU MAJORAREA pensiilor este problema pensiilor militare , ci ELIMINAREA INECHITĂȚILOR din pensiile militare.
    Da, prin ELIMINAREA INECHITĂȚILOR ar fi majorări la unele pensii , dar nu MAJORAREA e problema ci ea este efectul eliminării inechităților.
    NU ARE CINE SĂ ELIMINE INECHITĂȚILE , în afară doar de GĂBIȚĂ care trebuie reactivat.
    Dar POPULIMEA , va vota tot PSDNL, iar apoi se plâng pe la tembeliziuni.

  17. @Leo Așa este,dar dacă eliminarea inechitătilor,cunoscute de altfel de întregul corp rezervist,prin câteva rânduri,sau printre acele rânduri am inclus și acele doleanțe de care amintiți.
    Să voteze,că iese tot cine trebuie,că așa e în politică!

Comentariile sunt închise.