Răspunsul domnului președinte Iohannis

În data de 15.03.2024 am trimis administrației prezidențiale un set de întrebări, privind întâlnirile pe care domnul președinte le-a avut cu mediul asociativ al militarilor și reprezentanți ai armatei active sau de rezervă din România în cei 9 ani de mandat. Vă prezint fără comentarii întrebările și răspunsul primit astăzi din partea instituției prezidențiale.

Menționez doar că am pus aceste întrebări ca să văd ce va cuprinde mapa candidatului la conducerea NATO, când va fi întrebat CE A FĂCUT DOMNIA SA PENTRU ARMATA ROMÂNIEI ÎN 9 ANI DE ACTIVITATE CA PREȘEDINTE.

Bănuiesc că acestea vor fi argumentele forte care să îi susțină candidatura.

Citiți :

                                                     Domnule președinte,              

”Subsemnatul Neacsu Marin, …..în baza Art 31 din Constituția României și a prevederilor exprese din Legea  544/2001, va rog  să puneti la dispozitie spre informarea publiculului interesat, urmatoarele informații privind activitatea domnului președinte Klaus Werner Iohannis: 

1.       Câte solicitări de întâlnire din partea reprezentanților asociațiilor militarilor activi și/sau în rezervă a primit și au fost înregistrate la Cancelaria Prezidențială  în perioada celor două mandate ?

–        Cu câți reprezentanți ai asociațiilor militarilor  s-a întâlnit personal domnul președinte în timpul celor două mandate și care au fost solicitările și modul de rezolvare a acestora?

2.       Câte inițiative de comunicare/întâlnire cu reprezentanții militarilor activi sau în rezervă a avut domnul președinte, pe parcursul celor două mandate, unde și când s-au desfășurat?

3.       Ce persoană sau birou din cadrul instituției prezidențiale a ținut legătura cu reprezentanți ai asociațiilor militarilor pe parcursul celor două mandate,  având în vedere atribuțiunile domnului reședinte ca președinte al CSAT?

4.       Câte vizite a efectual domnul președinte în teatrele de Operațiuni în timpul celor două mandate și  cum a apreciat cu aceste ocazii activitatea militarilor români dar și dotarea și condițiile de trai ale acestora în zonele vizitate ?

5.       Câte vizite de lucru și cunoaștere a situației din Armata României și discuții cu militarii de rând (alții decât miniștri ai apărării și comandanți de unități/departamente, structuri ale MApN) a avut pe parcursul celor două mandate domnul președinte Iohannis, în afara evenimentelor oficiale desfășurate cu ocazia unor activități datorate unor aniversări naționale, depuneri de coroane, numiri în funcție, bilanțuri? Pe ce criterii și sub ce program s-au desfășurat aceste activități?

6.       Ce propuneri, intervenții,  inițiative a avut pe parcursul celor două mandate de președinte domnul Ionannis, privind salarizarea, calitatea vieții, drepturile, moralul, aspecte sociale ale  militarilor, și cum s-au concretizat?

7.       Care a fost preocuparea  domnului președinte pe parcursul celor două mandate și cum s-a manifestat aceasta, în ceea ce privește problemele militarilor și grija sa față de armată?

8.       Care au fost criteriile pe baza cărora a apreciat și aprobat/avizat numirea în funcție a miniștrilor Apărării Naționale și Șefilor Statului Major al Apărării?

9.       Cu care din Asociațiile militarilor s-a consultat și a colaborat cel mai mult pe timpul celor două mandate având în vedere angajamentul luat la investire de a păstra legătura, a se consulta  cu ONG urile și reprezentanții societății civile, prin societatea civilă înțelegând întreaga societate, nu doar cea nemilitarizată.

10.     Ce părere are domnul președinte Iohannis despre dispozițiile Directivei 2003/88 privind dreptul fundamental la o limitare a timpului maxim de lucru și la perioade de repaus zilnic și săptămânal consacrat în mod expres la articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene? Este acest drept interzis militarilor?

11.     Consideră domnul președinte că interdicțiile privind asocierea în sindicate, dreptul de a candida la alegeri, dreptul la opinie politică, care se aplică militarilor români prin statut,  respectă prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului și Constituției României?

12.     Ce atitudine și reacție a avut domnul președinte, ca președinte al CSAT  față de media și clasa politică, atunci când militarii au fost denigrați, s-a cerut cu insistență desființarea pensiilor militare considerate și denumite ”nesimțite” sau când armata a fost învinuită că a organizat o lovitură de stat în 1989?

13.     Ce măsuri a propus personal pentru dezvoltarea industriei proprii de apărare?

14.     A primit domnul președinte raportul privind prăbușirea celor două nave aeriene, din Dobrogea din data de 02.03.2023 ? Cum apreciază faptul că familiile celor decedați și opinia publică nu cunosc nici până în prezent, la 2 ani de la decesul militarilor,  condițiile și cauza prăbușirii celor două aeronave? Când va vor fi publicate concluziile anchetei ?

Rog respectuos răspundeți la solicitare în termenul prevăzut de lege.

Rog de asemenea să trimiteti documentul în format electronic pe adresa de E-mail .

Neacsu Marin                                                                                               15.03.2024”

Iată răspunsul:

”Petitia nr.9395

Data: 26-03

Domnule Marin Neacsu,

În referire la petiţia dumneavoastră adresată Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, înregistrată cu nr. DSN/289 din 21.03.2024, vă comunicăm următoarele:

Preşedintele României, în virtutea prerogativelor sale constituţionale şi legale, este preocupat în mod constant de soluţionarea problemelor securităţii şi apărării naţionale, inclusiv de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale militarilor.

Încă de la debutul mandatului, Preşedintele României a iniţiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare pentru încheierea Acordului privind creşterea bugetului alocat Ministerului Apărării Naţionale la nivelul de 2% din Produsul Intern Brut, conform angajamentului asumat de România în cadrul NATO.

Respectarea procentului de 2% este es enţială pentru credibilitatea strategică şi profilul României în NATO. Asumarea partajării responsabilităţilor („burden sharing”) este, încă de la Summitul NATO din Ţara Galilor din anul 2014, una dintre priorităţile majore la nivelul Alianţei Nord-Atlantice şi a fost unul dintre punctele centrale al Summit-urilor ulterioare ale NATO. Mai mult decât atât, după invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, în februarie 2022, Preşedintele Klaus-Werner Iohannis a avut iniţiativa creşterii bugetului apărării ţării la 2,5% din PIB, spre a putea aborda mai eficient toate provocările la adresa securităţii naţionale.

În cadrul şedinţelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au luat decizii privind creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate, revigorarea şi eficientizarea industriei naţionale de apărare, întărirea apărării şi securităţii la nivel naţional, industriei naţionale de apărare, consolidarea profilului Romà ¢niei de pilon de securitate regional, coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale.

Viziunea Preşedintelui României cu privire la politica de securitate naţională este materializată în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, document programatic care defineşte profilul pe care ţara noastră şi-l construieşte pentru perioada fiecărui mandat prezidenţial în parte, pe baza conceptului de securitate naţională extinsă. Strategia răspunde nevoilor şi aşteptărilor societăţii şi priveşte, deopotrivă, cetăţeanul, societatea în ansamblu, precum şi instituţiile statului.

Preşedintele României a vizitat mai multe unităţi militare, cum sunt bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii şi Deveselu, batalionul de infanterie de la Caracal, contingentul românesc din Afganist an, a participat la activităţi în cadrul principalelor exerciţii militare multinaţionale organizate în România şi s-a informat în permanenţă despre modul în care sunt puse în practică hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care vizează starea de operativitate a armatei, dotarea acesteia cu noi categorii de tehnică militară, stabilirea şi execuţia bugetului pentru instituţiile din domeniul securităţii naţionale.

De asemenea, pentru Preşedintele Klaus-Werner Iohannis este foarte importantă menţinerea unei legături stabile şi funcţionale cu toate categoriile de militari şi soluţionarea problemelor sociale ale personalului militar şi ale militarilor în rezervă şi retragere, în mod deosebit ale veterinarilor, văduvelor şi invalizilor de război, ale căror solicitări sunt soluţionate cu mare atenţie şi solicitudine.

Ca o dovadă a interesului acordat creşterii atractivităţii profesiei militare, recent a fost apro bată o ordonanţă de urgenţă a Guvernului ce vizează stabilirea unor drepturi specifice pentru militari şi adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în acest domeniu.

Preşedintele Klaus-Werner Iohannis a decorat drapelele de luptă ale mai multor unităţi militare, inclusiv ale instituţiilor de învăţământ militar, demonstrând, încă o dată, interesul său deosebit pentru procesul de educare şi formare a tinerei generaţii.

Cu stimă, Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu”