Măreţia interpretărilor date de CCR în apărarea Constituţiei a mai fost completată cu încă o năucitoare decizie. Astfel, din Monitorul Oficial nr. 349 din 15.04.2024 aflăm şi noi algoritmul interpretativ care a condus la respingerea cererii de verificare a constituţionalităţii prevederilor O.U.G. nr. 59/ 2017. Conform jurisprudenţei anterioare criticile intrinseci era de aşteptat să fie repinse. În schimb, critica extrinsecă privitoare la lipsa avizului Consiliului Legislativ NU SE PUTEA RESPINGE, CCR având cel putin o decizie anterioară în acest sens- Decizia 221/2020 , “ întrucât este evident că avizele se solicită înainte de adoptarea actului normativ de reglementare primară de către un Guvern care își exercită în plenitudine atribuțiile sale”, “Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ”, “ În consecință, Curtea constată că obligația de a solicita avizul Consiliului Legislativ are natură constituțională și sfera sa de aplicare nu se limitează doar la actele normative care vizează un anumit domeniu de reglementare, ci privește actul normativ în ansamblul său, ceea ce înseamnă că încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), precum și a art. 79 alin. (1) din Constituție vizează ordonanța de urgență, în ansamblul său”, “Admite excepția de neconstituționalitate”.
Jurisprudenţă consolidată, similitudine de acţiune a guvernului în emiterea OUG 59/2017, prin urmare ADMITEREA NECONSTITUŢIONALITĂŢII era evidentă. Totuşi, decizia a venit surprinzător după mai mult de 9 amînări de pronunţare şi a fost DE RESPINGERE. Parcă ceva e cam putred!
Una vorbim şi başca ne-nţelegem!
CCR s-a chinuit binişor pînă să găsească un subterfugiu prin care să justifice încălcarea propriei jurisprudenţe. Din proaspăta publicată decizie aflăm ce a intervenit ca element de noutate, care să justifice brusca schimbare de jurisprudenţă a CCR.
„128. Prin urmare, invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă NUMAI DACĂ SE DEMONSTREAZĂ EXISTENȚA UNEI RELAȚII DIRECTE ÎNTRE AFECTAREA DREPTURILOR ȘI A LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE ȘI NESOLICITAREA AVIZULUI CONSULTATIV al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea va evalua dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ va constata incidența încălcării sale.”
„130. Din analiza efectuată Curtea observă că actul normativ criticat nu contravine drepturilor și libertăților fundamentale invocate. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, se reține că nu poate fi realizat controlul de constituționalitate din perspectiva exclusivă a standardului de referință exprimat de prevederile art. 79 alin. (1) din Constituție.”
În traducere, a fost viol, dar pentru că nu au fost evidenţiate perversiuni, nu se pedepseşte! Ciudată atitudinea apărătorilor Constituţiei, începând cu această decizie practic asistăm la cea mai periculoasă evoluţie jurisprudenţială, departe de orice au stabilit părinţii Constituţiei. ADICĂ POŢI ÎNCĂLCA ANUMITE ARTICOLE DIN CONSTITUŢIE, DACĂ NU SE POATE DOVEDI CĂ NU ÎNCALCI DREPTURI FUNDAMENTALE. Aoleu, cel puţin chestiunea „securităţii juridice”devine opţională! În fine, chiar aşa fiind, era imposibil să nu constaţi cel puţin că în procedura adoptării OUG 59/2017, Guvernul a încălcat grosolan şi art.16 alin. (2) din Costituţie („Nimeni nu este mai presus de lege”).
Nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituţiune
OUG 59/2017 s-a născut printr-o încălcare brutală a Constituţiei. Chiar şi guvernul recunoaşte că aşa e (alt guvern decât al smecherului de Brăila). „98. ……..Totodată, în punctul de vedere înaintat în dosarele Curții Constituționale nr. 2.471D/2021, nr. 2.517D/2021 și nr. 2.534D/2021, GUVERNUL apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece în procesul legislativ de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ în condițiile prevăzute de lege, aducându-se astfel atingere art. 79 alin. (1) din Constituție. În susținerea acestui punct de vedere, Guvernul invocă deciziile CurțiiConstituționale nr. 83 din 15 ianuarie 2009, nr. 221 din 2 iunie 2020 și nr. 229 din 2 iunie 2020.”
Oricâte argumente s-ar inventa pentru a justifica acţiunea, fapta în sine se află nu numai moral ci şi legal în afara normalităţii constituţionale. Iată încă un argument de neconstituţionalitate GRAVĂ, peste care nu se poate trece. Constituţia României spune clar la art.115 „ (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere”. Delegarea legislativă este legitimă, şi persistă doar dacă Guvernul respectă condiţionările şi limitele constituţionale. Abaterea de la regulile de tehnică legislativă privind intrarea în vigoare a ordonanţelor de urgenţă, astfel cum acestea sunt stabilite de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, şi anume: Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia DEPUNERII LOR PREALABILE la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.
În fapt , OUG 59/2017 a fost adoptată în şedinţa de guvern din 04.08.2017, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017 şi a intrat în vigoare la 07.08.2017 (cu excepţia câtorva prevederi care au intrat în vigoare la 15.09.2017 conform textului OUG). Guvernul a înaintat Parlamentului hotărârea cu nr. de înregistrare nr. E114 din 04.08.2017 privind supunerea spre adoptare a proiectului de lege de aprobare a OUG 59. Înregistrată la Senat pentru dezbatere cu nr.b355 (adresa nr.E114/07/08/2017). Aici apare prima neconcordanţă, Guvernul zice că a sesizat cu E114 din 04.08.2017, Senatul spune că E114/07/08/2017. (Nu intru în odiseea sesiunii extraordinare convocate, anulate, reluate de gaşca lui Dragnea, cu eludarea prevederilor constituţionale în scopul legitimării OUG pe care guvernul le vroia neapărat). Se vede de dincolo de Marte- inclusiv de către CCR, că forma adoptată oficial în şedinţa de guvern şi trimisă cu adresa nr.183 din 07.08.2017 la avizare la Consiliul Legislativ este diferită de cea înregistrată în aceeaşi zi la Biroul Permanent al Senatului şi forma publicată în Monitorul Oficial tot în aceeaşi zi. Ce zi ingrată au avut curierii guvernului în 07.08.2017. Dimineaţa la 08.00 au venit cu OUG 59/2017 la Consiliul Legislativ la avizare, avizare care a durat ceva, că doar instituţia a găsit ceva erori de tehnică legislativă pe care le-a inclus în avizul său. După aviz, fuga înapoi la Guvern, refăcut textul cu corecţiile de tehnică legislativă, iureş după miniştrii să semneze din nou, cu varianta finală repede la Senat pentru număr la Biroul Permanent şi la Monitorul Oficial pentru publicare. Cine crede că e usor să fi poştaş la Guvern se înşeală, în aceeaşi zi în aceeaşi situaţie au mai fost şi alte trei OUG adoptate tot în şedinţa din 04.08.2017, toate cu avize cu observaţii şi propuneri. Lăsând gluma la o parte, sunt aspecte evidente de comportament mult îndepărtat de cerinţele constituţionale, un tupeu fantastic: deşi a fost modificată ca să corespundă cu observaţiile avizului Consiliului Legislativ, pe documentul oficial a rămas data adoptării 04.08, nu se ştie ce reglementare legală dă dreptul şi cui să modifice textul deja adoptat, nu ştiu ce regulă e în regulamentul Senatului să înregistrezi azi un document al Biroului Permanent cănd acesta e în vacanţă, abia în 08.08.2017 reuşind convocarea. Dar toate astea au fost posibile.
Consecințele efectelor profund negative pe care o putere discreționară mult prea extinsă a Guvernului le poate avea asupra securității raporturilor juridice sunt de netăgăduit și amenință principii fundamentale ale ordinii și statului de drept, de la principiul ierarhiei normelor și al legalității lato sensu, și până la principiul securității raporturilor juridice, toate acestea având drept corolar, firește, șubrezirea principiului protecției încrederii legitime. Asta nu se vede la CCR ? Sau şi acolo e problema cu decontarea ochelarilor magistraţilor?
De aceea în lupta noastră politică, am spus-o şi o mai spunem şi o repetăm necontenit tuturor cetăţenilor: „Ori toţi să muriţi, ori toţi să scăpăm!”
Nu am argumente să dau crezare zvonului prin care se afirmă că există anumite interese sau înţelegeri oculte ca militarii să piardă constant luptele în instanţele judecătoreşti şi la CCR. Nu pot admite că s-ar face neoficial o asemenea discriminare, dar nici nu pot să-mi explic rezultatele diferite obţinute pe chestiuni juridice absolut similare. Prin urmare, militarii rezervişti ar cam trebui să aleagă cea de-a doua optiune, intervenţia prin orice căi sau mijloace la decidentul politic, altfel lupta ulterioară prin instanţe e aproape sigur perdantă. Bine, acţiunea de influenţare a politicului mai este condiţionată şi de momentul ales, trebuie să fie preventivă şi oportunistă. Da, am scris bine, oportunistă, pentru că dacă în an electoral nu acţionezi corespunzător şi te mulţumeşti cu „să vedem”, în anii următori nici atât nu vei obţine.
Sfat: ar fi bine să achiziţionaţi urgent genunchiere că spre sfîrsitul anului se vor scumpi şi vor fi greu de găsit. Asta pentru că anul următor este primul an după alegeri şi ştiţi cum se comportă noii/vechii guvernanţi cu pensiile militare(aduceţi-vă aminte de 2010 şi 2017).
În al doilea rând, de la 01 ianuarie 2025 se reintroduce prin lege CASS la veniturile din pensii care depăsesc 4000. Dar doar la componenta necontributivă a pensiei. Se va face prin lege, lipită de măsurile fiscale impuse de PNRR dar amânate din cauza de căldură electorală. Prin urmare, fără acordarea indexării de la art.59, urmează o diminuare a cuantumului net al pensiilor militare, bineînţeles la cei care au mai pierdut, adică cei de dinainte de OUG59/2017, că ceilalţi sunt asiguraţi de diferenţa mare dintre Brut/net.
Tuturor, pace şi linişte doresc, fiţi duri şi incisivi dar doar pe net, nu vă agitaţi în viaţa reală în aşteptarea mărului care pică.Ăsta e secretul longevităţii şi rezilienţei pensiilor militare.
https://www.stiripesurse.ro/noi-pe-cine-santajam_3281559.html
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/05/Riga-romana2016_1.pdf
neacsum
Mi se pare corecta motivarea. Pai daca o crima nu este o crima fara cadavru, chiar daca ai toate elementele doveditoare mai putin cadavrul, nici o incalcare a Constitutiei nu e incalcare, daca nu faci dovada lezarii unui drept constitutional, iar dovada nu o face incalcarea in sine a legii, ci judecatorii care declara ca ti-a fost lezat un drept constitutional. Asadar, drepturile tale exista numai daca CCR constata ca exista. Traiasca si infloreasca scumpa noastra justitie!!
Concluzia ar fi una singura: DACA NU VRETI SA RAMANETI FARA DREPTURI, NU MAI CONTESTATI LA CCR INCALCAREA ACESTOR DREPTURI SI MACAR RAMAN ACOLO UNDE SUNT, INCALCATE DAR EXISTA, caci daca CCR da o dcizie si spune ca taierea capului nu e decapitare e doar o micsorare a inaltimii corpului, asa ramane.
Cred ca prima masura care ar avea efect asupra guvernantilor este ca toti ofițerii in rezerva care sunt chemati la diverse emisiuni sa explice discriminarile pe care rezervistii le suporta. In caz ca nu li se permite sa se ridice si sa plece din emisiuni. E de datoria lor sa apere onoarea camarazilor lor.
Presiunea sub forma mitingului este in general ineficienta. Televiziunile nu prezinta revendicarile, ba mai mult le pun intr-o imagine proasta de genul „ce mai vor si specialii astia, care au pensii nemeritate”.
Mitingurile in forta precum ” iesi afara, javra ordinara”, au dus la reorganizari si „decimari” ale personalului, cu completari ulterioare cu personal din sursa externa. Sindicatele politistilor nu se vor implica in astfel de mitinguri.
O masura care ar fi eficienta ar fi cea de refuz de a intra la locul de munca. Te prezinti la serviciu dar nu-ti indeplinesti sarcinile. Am facut-o si noi dupa revolutie si au facut-o de curand instantele.
Implicarea in alegeri pentru schimbarea clasei politice care a lovit armata ar merita incercata. Problema e ca nu se poate face nimic ca membru de partid in partidele mari ci doar in cele noi eventual. In cele vechi nu te baga nimeni in seama, iar statutul e doar un document justificativ,care nu se respecta. Dealtfel aceste partide mari ne-au adus in aceasta situatie.
Ar mai putea exista si alte forme de protest, prin petitionarea repetata pana la blocarea comunicatiilor, a tuturor instituțiilor cu atributii in reglementarea pensiilor, pana la obtinerea unui curs favorabil analizarii si promovarii unor masuri multumitoare ( asa au blocat elevii parlamentul in perioada pandemiei); pichetarea continua sindicala a institutiilor si a sediilor mass-media s.a.
Cu actiunile in instanta, sunt de acord cu autorul articolului, cred ca pierdem timpul. Chiar nu-mi amintesc sa fi castigat cineva drepturi banesti dupa 2017 cu o singura exceptie privind unele sporuri care nu erau acordate la nivel maxim. In rest doar drepturi pierdute.
Sunt cateva idei care sper sa le punem in practica in perioada urmatoare.
A fost inițiată o petiție pe declic.ro referitoare la actualizarea soldei de grad pentru militarii rezerviști.
Petiția a fost inițiată de domnul Narciz Bejinariu și ținta este de a aduna 15000 de semnături online.
În cazul în care considerați că ce scrie acolo v-ar putea folosi, puteți semna respectiva petiție:
https://campaniamea.declic.ro/petitions/petitie-pentru-un-amendament-actualizarea-soldelor-de-grad-pentru-militarii-rezervisti
Cu stimă,
Col Hathi
@Cretu,
Cine sa refuze sa isi indeplineasca atributiunile?????? Banuiesc ca a alunecat degetul pe tastatura asa de capul lui. Pai la noi nici rezervistii din conducerile asociatiilor „reprezentative” de utilitate publica nu indraznesc sa miste in front, dar acticii ? Mai tineti minte poza cu Bahnareanu singur la masa in fata delegatiei din conducerea ministerului, cu Fifor, Ciuca, Jianu et co? ati vazut ce fata speriata avea si cum statea cu umerii cazuti la genunchi? Ziceai ca are pistolul pus la tampla. Este imaginea REPREZENTATIVA a liderilor acestor asociatii.
Ce e aia petitionarea repetata pana la blocarea comunicatiilor? Ce facem, ne batem cu mustele? Nici rusii nu reusesc sa blocheze comunicatiile dintre centrele de comanda americane si Ucraineene si le blocam noi ? Va tineti de glume. O sa facem clabuci trimitand petitii si o sa murin cu mana pe petitie ca Roaita pe Sirena mort de beat.
Mai aveti multe idei din astea, ca poate vrea careva sa faca o noua serie cu trazniti prin NATO.
@Col. Hathi,
Am vazut-o, nu semnez prostii, nu recomand scaderea pensiei cu 30%.
Sa stiti ca traznitii acestia au aparat si o sa apere tara si nu NATO, care mai mult pare sa ne vrea in razboi. Unul din ei, pe care il sunasem sa-i spun la multi ani imi spune ca e in spital, dar o sa ma scoata la biserica. Nu a mai durat mult de cand implinise 53 de ani si s-a tinut de cuvant. L-am condus si pe ultimul drum. Alt coleg de facultate si prieten imi spunea ca vrea sa rupa diploma de absolvent de AISM in fata la Cotroceni. La putin timp s-a stins si el mult mai tanar decat cel dinainte. Trasnitii acestia erau pensionari militari si isi facusera datoria cu varf si indesat fata de tara.
Asa ca idei mai am desi, nu eu le-am produs. Eu doar le aduc in atentie.
Vă salut,
Am recitit cu atenție articolul „Decizia pe O.U.G. nr. 59/ 2017 – subterfugiul ipocrit” și e clar că, din punct de vedere juridic, în România actuală, albul poate fi negru și negrul galben.
Am trecut în rezervă la sfârșitul anului 2022 având gradul militar de colonel și în „Anexa nr.1” la decizia de pensionare, la rubrica „Solda de grad” este scris 356,00 (Lei).
În acest moment solda de grad pentru un colonel în activitate valorează 2838 Lei.
Vă rog să detaliați cum s-ar putea produce „scaderea pensiei cu 30%” dacă s-ar actualiza soldele de grad pentru rezerviștii militari la valorile soldelor de grad ale „activilor”.
Observație: valorile de „356 Lei” și „2838 Lei” sunt valori brute, acestora corespunzându-le, în cazul meu, valorile nete de „208 Lei” și ipotetic „1660 Lei”.
Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns!
Cu stimă,
Col Hathi
@Col Hathi ,
In cazul dvs nu se pune problema, deja aveti pensia limitata la net. Este vorba de cei pensionati pana in septembrie 2017. Sa inteleg ca toti cei care cer cu insistenta actualizarea sunt cei pensionati dupa 2017? Atunci se explica insistenta si faptul ca nu ii intereseaza ce se intampla cu ceilalti.
@Cretu,
Domnule Cretu, cei care ne batem cu pumnul in piept ca noi aparam tara, nu mai contam nu suntem prinsi nici in lucrari, nici in vederile lor pentru „recompense” . Nemaiavand nevoie de noi, nu ii mai intereseaza soarta noastra, oricat am tipa noi ca noi aparam tara. Apoi nu uitati ca ei au nevoie de rezervisti la nivelul de jos, nu in structurile de comanda, nu de ofiteri duce armata de rezerva lipsa, ci de soldati luptatori. Nu are toata armata Romaniei functii de colonei cati colonei sunt la pensie. Asa ca hai, un pic de realism nu strica.
@Col. Hathi,
În general modificările aduse L223/2015 iniţiate de decidentul politic au adus doar ajustări în jos la cuantumul pensiilor militare. Actualele prevederi au măcelărit beneficiile iniţiale şi pentru că nu au avut coerenţa juridică necesară aplicării unitare au condus la tratamente diferite, existând în acest moment situaţia ca orice nouă modificare să genereze efecte diferite. Nu dezvolt tema, se cunosc evenimentele juridice – exemplu doar, poziţionarea stabilirii pensiei înainte sau după OUG 59/2017, dar mai sunt şi altele mai vechi sau mai noi. În această situaţie modificările intenţionate de către pensionarii militari trebuiesc analizate cu atenţie prin prisma TUTUROR efectelor, simularea aplicării unor cerinţe simpliste – să se acorde acelaşi cuantum de grad, putând conduce la efecte negative mari pentru cel puţin o parte consistentă a pensionarilor. A nu se uita că CCR a stabilit deja că ACTUALIZAREA pensiilor militare este constituţională şi dacă se obţin rezultate mai mici decât cele aflate în plată.
Ştiu că umblaţi după corectitudinea calculelor. Da, în anexa, solda de grad este menţionată la valoarea de pornire a reconstrucţiei salariale specifică anului 2009. Totuşi, valoarea reală folosită în baza de calcul a pensiei este un pic mai mare, nevizibilă şi neexplicată în anexă, cuantumul real al soldei de grad a suferit cel puţin două evenimente pină la actualizarea de anul trecut, aspecte care sunt prinse în conglomeratul cu numele cuantum actualizat.
@neacsum (16 aprilie 2024 – 19:10)
@”Sa inteleg ca toti cei care cer cu insistenta actualizarea sunt cei pensionati dupa 2017? Atunci se explica insistenta si faptul ca nu ii intereseaza ce se intampla cu ceilalti.”
Eu scriu doar în nume personal, și nu sunt afiliat vreunei organizații de pensionari militari.
De asemenea, nu știu dacă sunt sau nu un exemplu reprezentativ pentru câteva mii de pensionari militari trecuți în rezervă după data de 15.09.2017.
Nu am cerut „cu insistență” actualizarea dar sunt de acord cu noțiunea respectivă.
De asemenea, cred că cea mai echitabilă situație ar fi să existe un sistem unitar de pensii militare, cu reguli clare.
Eu am aflat de petiția domnului Narciz Bejinariu de pe blogul „mhblogonline” și în urma lecturării motivației expuse am semnat-o și am decis să o popularizez, considerând-o foarte bună.
O inițiativă asemănătoare, de această dată pornită de la „Structurile asociative reprezentative ale rezerviștilor din SNAOPSN” a fost publicată pe blogul „huhurez”.
Cred că este foarte puțin probabil ca toți acești oameni să facă parte din „cei pensionati dupa 2017”.
În momentul când scriu acest comentariu, pe pagina petiției contorul a ajuns la „18.289 of 20.000 signatures”.
Domnul Narciz Bejinariu, într-un comentariu pe blogul „huhurez” declară despre petiție că: „va fi înaintată destinatarilor, este 25 aprilie 2024, data la care este și termenul final de dezbatere in regim de urgență în Senat”.
Recunosc că tot nu am înțeles cum s-ar putea să i se micșoreze cuiva pensia militară „cu 30%” dacă s-ar actualiza doar solda de grad pentru pensionarii militari în concordanță cu soldele de grad ale „activilor”.
Cu stimă,
Col Hathi
@Mateias (17 aprilie 2024 – 9:34)
@”Totuşi, valoarea reală folosită în baza de calcul a pensiei este un pic mai mare, nevizibilă şi neexplicată în anexă, cuantumul real al soldei de grad a suferit cel puţin două evenimente pină la actualizarea de anul trecut, aspecte care sunt prinse în conglomeratul cu numele cuantum actualizat.”
Vă salut,
Vă mulțumesc pentru mesajul dumneavoastră.
Nu am cunoștințe juridice și nici financiar-contabile dar am citit destul de mult (probabil nu suficient) ce se găsește public pe internet referitor la pensiile militare.
Referitor la interpretarea legislației, cred că un bun exemplu este chiar materialul publicat de dumneavoastră (Decizia pe O.U.G. nr. 59/ 2017 – subterfugiul ipocrit) din care rezultă că „în apă se vedea invers”.
Pe bloguri apar tot felul de comentarii care mă nedumeresc.
Spre exemplu, la „mosalecu”, un utilizator era ferm convins că valoarea de „356 Lei” pentru solda de grad din anexa deciziei mele de pensionare din 2022 este o invenție.
Pentru a nu exista dubii, pun la dispoziție cititorilor blogului fragmentul din respectiva anexă, care se referă la solda de grad:
https://drive.google.com/file/d/15cFkC1odO4cokY_1q-JJMvcqPPe_mDo1/view
Îmi cer scuze pentru calitatea nu foarte bună a imaginii. Camera principală foto a telefonului nu focalizează foarte bine, fiind un aparat mai vechi, nu prea performant nici în momentul lansării lui pe piață acum 6 ani.
S-ar putea ca dumneavoastră și domnul Neacșu să cunoașteți aspecte neobservate de inițiatorii solicitărilor de actualizare ale soldelor de grad pentru pensionarii militari și într-adevăr să se producă o catastrofă în loc de un lucru bun, prin micșorarea unor cuantumuri de pensii militare.
Prin popularizarea petiției am avut doar intenția de a face un lucru bun, nicidecum altfel și din profilul de pe „blogger” al domnului Narciz Bejinariu, ar rezulta că face parte dintre cei pensionați înainte de 15.09.2017.
Vă sugerez ca dumneavoastră sau domnul Neacșu să publicați un articol separat în care să explicați care ar putea fi consecințele negative în cazul în care s-ar da curs solicitărilor de actualizare pentru soldele de grad, domnul Neacșu sugerând că s-ar putea ca unele pensii să scadă cu 30% dacă s-ar aplica actualizarea soldei de grad.
Cu stimă,
Col Hathi
@ Col. Hathi,
Valoarea 356 înscrisă în anexa la decizia dvs. este corectă. Având în vedere că sunteţi pensionar din 2022, în cazul unei actualizări a soldei de grad, diferenţa faţă de cuantumul din OUG 26/2024 se va face plecând de la valoarea de 490 ce este deja cuprinsă în decizia dvs, ca valoare a soldei de grad. Avertismentul transmis de col. Neacsu privitor la formularea NEPOTRIVITĂ şi profund dăunătoare prin care o mare parte din pensionari cred că se pot obţine beneficii din actualizarea soldei de grad conform ultimelor evoluţii este un avertisment foarte real şi foarte bine întemeiat. Nu ştiu dacă cineva a făcut o simulare a efectelor şi nici nu cred că sunt prea mulţi în măsură să nimerească calculele corecte. Eu personal am un gust amar, observând cum guralivii netului monopolizează cu idioţeniile lor neştiinţa multora şi cum cu încrâncenare se luptă să dovedească prostii nesusţinute juridic, argumentate doar cu interpretări de preşcolari repetenţi. Dacă am scris ceva, dacă o să mai scriu ceva, am făcut-o şi o să o fac pentru pensionarii militari de bunăcredinţă, oameni care merită să primească informaţia CORECTĂ. Apreciez dorinţa dvs. de cunoaştere a fenomenului pensii militare, totuşi trebuie să fiţi atent că în zona asta există mulţi falşi învăţători, mulţi formatori de opinii rămaşi captivi unor vremuri şi evenimente demult căzute în desuetudine sau cu ambiţuri de campioni olimpici. Credeţi doar după ce verificaţi argumentaţia, că aveţi destul talent.
@ Mateias (18 aprilie 2024 – 1:05)
Vă mulțumesc pentru răspuns!
Tocmai pentru faptul că atât „salarizarea” cadrelor militare cât și modul de calcul pentru stabilirea elementelor care stau la baza valorilor numerice din deciziile de pensionare sunt învăluite de mister, încerc să stabilesc impactul care l-ar putea avea majorarea soldei de grad asupra cuantumului net al pensiei.
Voi încerca totuși să fac „reverse engineering” pe decizia mea de pensionare.
Cu stimă,
Col Hathi