Dumnezeii…

           Nu, nu vă repeziți să trageti concluzii, nici puritanii, nici frustrații, asta nu este o înjurătură, e o constatare. Nu vreau să blestem pe nimeni doar vreau să evidențiez un fapt social, istoric. De-a lungul istoriei acestei civilizații sau realități istorice cunoscute,  în evoluția actualei societăți, au apărut o serie de ”dumne-zei”, conducători, lideri, împărați, regi, generali, luptători, filozofi, capete luminate, care ”au influențat” soarta lumii. Cel puțin așa spunem. Pornind de la ”legendele Olimpului” continuând cu Vechiul, apoi noul Testament, de la  Uranus,Saturn, Zeus, Hercules, Prometeu, Genghis Khan, Cezar, Aurelian, Carol cel Mare, Alexandru Macedon, Țepeș, Napoleon, Robespierre, Danton, Hitler, Stalin, Tito, Ceaușescu, Sadam, Putin, Trump,  ca să îi nominalizez doar pe cei pe care îi cunoaște toată lumea, toți acești Messia ai lumii, mai mici sau mai mari, toți s-au crezut și/sau au fost  considerați de un număr mai mare sau mai mic de oameni, alții s-au autodeclarat,  Dumnezei, așa cum toți copii din lume sunt considerați prinți, Făt-Frumoși, Dumnezei, de părinții, în special mamele lor. La români este o vorbă, ”fiecare cioară își laudă puiul”, care reflectă cât se poate de plastic ideea de mai sus. Cum apar totuși acești ”dumnezei”, în afară de faptul că sunt copii părinților lor? Răspunsul este simplu, și nu trebuie să căutăm vinovați prin cine știe ce cotloane freudiene sau marxist-leniniste. Ei sunt propulsați, ridicați, ”fabricați”, protejați, apoi omorâți, denigrați, blamați, negați, condamnați, de nevoile și cerințele unui grup mai mic sau mai mare de oameni, de membrii ai societății și timpurilor în care aceștia trăiesc. Virgil Carianopol spune în „Cantec Oltenesc” , ”Dunăre dacă n-aveam Jiul Dunăre făceam”. Sublim! Acesta este răspunsul. Eroii și trădătorii sunt creația principiilor, idealurilor, educației, moralei și aspirațiilor societății în care apar.  Fiecare om, bun sau rău, criminal sau erou, este creația sau produsul societății, timpurilor, aspirațiilor și nevoilor anilor în care trăiește iar ”nebunia sa” ține atâta timp cât societatea, oamenii au nevoie de ea. Sunt convins că nu sunt primul care o spune, nu sunt eu filozoful lui pește prăjit, eu doar amintesc asta pentru lumea de azi, o lume din ce în ce mai uitucă, ”pretențioasă” dar și mai superficială, mai puțin interesată de propria evoluție, căreia eu îi spun-pentru că așa este- involuție, deși există și unii care o numesc ”revoluție”. Societatea de astăzi nu mai dă doi bani pe propria istorie, nimeni nu mai vrea să o citească, să o cunoască, toți consideră că ”ei fac istoria”, și acest fenomen, acestă credință pleacă de la adolescentul care vrea să facă bani din nimic, să trăiască ca nababii, să cheltuiască fără limite, să nu dea socoteală nimănui, să se distreze cât poate, să bea, să se ”simtă bine” fără să dea socoteală nimănui, până la politicianul veros, analfabet funcțional, gata să își plătească ”locul în societate”, adică pe listele de partid, pentru a ajunge în fruntea urbei și a-și scoate apoi pârleala făcând și încălcând legi.

Toți acești ”dumnezei de buzunar” au aparut, apar, atunci când societatea mamă i-a  fătat, a avut și are nevoie de ei, ei sunt produsul minții și pretențiilor noastre, mintea, moralitatea, educația, și dorințele, nevoile noastre îi cer, acceptă și perpetuează, degeaba ne lamentăm și dăm vina pe alții. Ei vor dispărea atunci când ”moda” va trece, când ne vom sătura sau deștepta, când vom simți că e nevoie de altceva. Sau cel puțin așa a fost până acuma, până acuma ceva timp. Să ne amintim că prin secolele XVI- XVIII exista obiceiul necontestat al capetelor încoronate de a-și asasina la vedere rudele, frații, părinții, copii, pentru a asigura succesiunea la tron celor pe care îi voiau ei și asta nu se întâmpla doar la ”Înalta Poartă” ci la toate porțile globului pământesc, mai mici sau mai mari. Nu l-a condamnat nimeni nici atunci, nici postum pe Kanunî Suleyman  zis și Magnificul,  pentru că și-a ucis copii, Murad, Mehmed, Baiazid, Cihangir, ca să îl lase moștenitor pe Selim, căci așa era obiceiul vremurilor. Obiceiul s-a păstrat și astăzi prin unele state mai ”tradiționaliste”, dar nu se mai taie capete decât ”politic”:  Năstase ”îl taie” pe Iliescu, dar e ”tăiat” de Geoană, Geoană de Ponta, Ponta de Dragnea, Dragnea de Ciolacu, iar pe dreapta ce să mai vorbim, de la Mandolină încoace, ”curge sânge” în valuri. Recent a început jihadul și în USR. Se putea să lipsească Martea din post ?

 De la un timp încoace însă, după Primul dar mai ales după Cel de-al Doilea Război Mondial, când au apărut new kids în town, căci nu a fost doar unul ci mai mulți, au apărut sau s-au impus state noi cu pretenții de Dumnezei, iar  lucrurile au început să se schimbe,  nu numai societatea creează Dumnezeii, ci și ”sfinții” sau drăcușorii,  adică grupuri de ”robotitori robotizați” care au acaparat puterea financiară a lumii și își permit, fără să fi întrebat pe nimeni, să fabrice ei dumnezei de moment, idei, filozofii, curente, principii, mișcări, și să dirijeze mersul istoriei pe zone și perioade mai mari. Există un conclav exclusivist de ”drăcușori” care hotărăsc cine va fi uns Dumnzeu colo și colo și colo și colo. Câteodată încearcă să își mai bage coada și alți ”locuitori ai cerurilor sau tenebrelor” și atunci ”muritorii” văd cum sar scântei, cade ”grindină” din senin,  sau apar ”cutremure”, erup vulcanii, fenomene ”naturale” de altfel, ca și decapitările de pe vremuri, dar nimeni nu se miră, nimeni nu protestează, și mai ales nimeni nu se amestecă, așa e jocul. O astfel de situație trăim acuma, se bat dracii între ei, cine să impună ”dumnezeiașii”.

Așadar, oameni buni, stați liniștiți, dormiți, jucați table, mâncați mititei, beți bere, cineva s-a gândit să vă creeze condiții optime, nu mai e nevoie să gândiți, să doriți, să încercați să faceți ceva  sau să aveți aspirații, să vă alegeți conducătorii, stilul de viață, să vă organizați, să faceți legi, să progresați, se ocupă alții de asta acuma, a apărut și inteligența artificială, de cea naturală nu mai e nevoie, nu vă obosiți, distrați-vă, drogați-vă îmbătați-vă, cu băuturi, vise, iluzii, vorbe frumoase, promisiuni, luați de consumați, nu trebuie să mai semănați, secerați și măcinați grâu, avem gândaci, făina e asigurată, puteți să vă dați în cap unii la alții, să vă înjurați, spurcați, blestemați unii pe alții de dragul sau pentru susținerea unuia sau altuia din dumnezeiașii pe care îi vedeți pe diferite liste, circul e gratis, toți sunt promovați, verificați, garantați, de drăcușorii cu aripi de sfinți din fabrica de dumnezei,  Dumnezeii mamii lor.