MOTTO: „Dacă vrei să-nşeli lumea, a zis un filosof, înşeală-o gros, că subţire, nu ţi se prinde”.-I L CARAGIALE
În lumea noastra burduşită de interacţiuni sociale, mai ales după apariţia reţelelor sociale, minciuna apare mai des decât ne-am dori. De cele mai multe ori, opinia publică înghite „gogoşile”, foarte puţini verifică argumentele construcţiei unei minciuni. Mai mult, democraţia ne-a procopsit cu politicieni care nonşalant mint, dar nimeni nu trebuie să-i critice pentru că minciuna lor e “declaraţie politică”, protejată constituţional. În schimb ipocrizia politică vine şi condamnă orice nu-i convine, catalogând opiniile contrare drept fake-uri, impunând cetăţeanului onestitate şi acceptarea fără obiecţii a gogomăniilor oficiale, ca şi cum oficialii ar avea un drept cuvenit numai lor, DREPTUL DE A MINȚI. Asta şi din cauză că nu există o penalizare legală a prostului obicei de a distorsiona realitatea în funcţie de interese politice sau de altă natură. România se laudă cu apartenenţa la UE, cu respectarea valorilor democratice care includ transparenţa informaţională în cheltuirea banului public, dar opacitatea comunicaţională oficială e tot mai prezentă. Dacă la cel mai înalt nivel se prezintă oficial situaţii economice toaletate doar în scopuri electorale, ce pretenţii am putea avea de la o instituţie care nu poate fi diferită de curentul oficial? Doar că înţelepciunea populară spune că minciuna are picioare scurte, prin urmare cei care uzitează excesiv de arta de a minţi precum respiră ar cam trebui să se gândească de două ori înainte de a o face, -exemplu gogoşile cu Congo.
Astăzi discutăm despre o serie de întrebări şi răspunsuri, publicate aici.
1.„Două la primărie, două la prefectură, …”
La o întrebare simplă despre numărul rezerviştilor militari aflaţi sub contract cu M.Ap.N, Pristanda modern transmite că „evidenţa rezerviştilor voluntari se realizează, potrivit actelor normative în vigoare,…” “acte normative specifice M.Ap.N. care sunt clasificate și, ca urmare, nu fac obiectul informării publice.” Recunoaştem uşor trucul folosit, se porneşte cu frânturi de prevederi legale peticite pe alte prevederi şi într-o logică sofistică se trage concluzia: nu se poate comunica. Fără a intra într-o dezbatere despre excesul de clasificare prin extinderea prevederilor de protecţie a numărului absolut al efectivelor militare, avem totuşi o problemă cu numărătoarea rezerviştilor militari dacă e să luăm de bună zicerea oficială că ar fi informaţie clasificată. Pînă acum ceva timp au mai fost afirmaţii publice privind numărul relativ al rezerviştilor voluntari, respectiv aici, unde se livra cifra de 2000 sau aici, unde se vorbeşte de 3000. Totuşi numărul exact al rezerviştilor voluntari este de 4426. Aflăm de aici , că în luna martie 2025 în procesul de eficientizare a cheltuielilor publice cu personalul, un băiat dăştept a inventat o găselniţă prin care mutând doar pe hîrtie o categorie de “angajaţi” în altă parte, rezultatul vizibil public ar fi o scădere bună, de peste 5000 de posturi din aparatul bugetar. Numai că detaliile au trezit suspiciuni jurnalistice- 4426 era o scădere lunară extrem de nejustificată a numărului de posturi la MapN. Aşa că, forţaţi de împrejurări, autorii evidenţei de la Ministerul de Finanţe au trebuit să spună adevărul: numărul de 4426 reprezintă rezervişti voluntari. S-ar spune fie că un oficial a produs un incident de securitate făcând public acest număr(declarat secret într-un răspuns al MApN), fie mai degrabă, efectivul de rezervişti voluntari nu e clasificat- aşa cum e în mai toate ţările NATO, dar nu s-a dorit a fi comunicat. “Ghiţă… apoi nu mă orbi de la obraz aşa!”
- „nici în clin, nici în mâneci, ba chiar putem zice, dacă considerăm după prinţipuri, dimpotrivă.”
Încă de la intrarea în vigoare a Legii 270/2015 privind statutul rezerviştilor voluntari am constatat în rândul militarilor în rezervă oarece confuzie privitoare la situaţia statutară a militarilor rezervişti care au optat pentru trecerea în rândul rezerviştilor voluntari. Evident, conform legii antecitate, militarul rezervist voluntar se supune statutului respectiv, chiar şi în situaţii de urgenţă, asediu, mobilizare sau război (pentru că, spune legea, obligaţiile contractuale de rezervist voluntar doar se suspendă în aceste situaţii), prin urmare redevine militar rezervist doar la încetarea contractului de militar rezervist voluntar, abia atunci se revine sub incidenţa Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare sau Legii 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. Ori, surprinzător, constat asemenea probleme de confuzie juridică ca fiind prezente şi în rândul oficialităţilor care au răspuns la întrebări. Întrebând despre situaţia militarilor rezervişti care au părăsit teritoriul naţional pe timpul executării contractului de militar rezervist voluntar, am primit următorul răspuns:” Potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare – „Evidența militară a cetățenilor români care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile se ține de centrele militare pe raza cărora domiciliază”, această prevedere aplicându-se și rezerviștilor voluntari, aceștia având obligația – „să se prezinte la centrul militar pentru predarea adeverinței de recrutare, a livretului militar şi a ordinului de chemare la mobilizare, după caz, înainte de plecarea în străinătate”, potrivit art. 67 din aceeași lege.” Este bine că se invocă Legea 446/2006, măcar așa autorul răspunsului putea constata că în mod legal serviciul militar în rezervă se execută conform art.4 în calitate de rezervist voluntar SAU de rezervist, două categorii diferite de personal. Ori, acolo unde legea prevede expres reglementări pentru rezervişti NU se poate trage concluzia că acestea sunt aplicabile şi rezerviştilor voluntari. Aşa fiind, privitor la situaţia plecării în străinătate, Legea 446/2006 prevede că “ (1) Tinerii chemaţi la recrutare, recruţii şi militarii rezervişti sunt obligaţi:…. b) să se prezinte la centrul militar pentru: primirea livretului militar la trecerea în rezervă; predarea adeverinţei de recrutare, a livretului militar şi a ordinului de chemare la mobilizare, după caz, înainte de plecarea în străinătate, precum şi ridicarea documentelor respective la înapoierea în ţară;” încălcarea acestor prevederi constituind contravenţie conform art. 80 lit.d) sancţionabilă cu amendă de la 1 punct la 2 puncte. Mai mult, privitor la rezerviştii voluntari ipoteza că şi ei ar trebui să procedeze în mod similar la plecarea în străinătate nu se susţine legal, fiind şi imposibilă practic pentru că aceeaşi lege prevede la art. 52 alin. (2) “Rezerviştii voluntari predau livretul militar şi ordinul de chemare la unitatea cu care au încheiat contract şi primesc legitimaţie militară, eliberată potrivit reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.”- deci rezervistul voluntar NU are asupra sa livret militar şi ordin de chemare pe care să le predea la plecarea în străinătate la centrul militar, şi nici centrul militar NU are obligaţii privind evidenţa rezerviştilor voluntari care părăsesc teritoriul naţional. Concluzionând, haos, rezervistul are obligaţii la plecarea în străinătate- legea nici măcar nu prevede o durată minimă a perioadei plecării, lăsând la dispoziţia aplicatorului ca aceasta să fie interpretabilă ca fiind începând de la o zi sau chiar mai puţin, pe când rezervistul voluntar NU are asemenea obligaţii. Ca atare, răspunsul MApN ori este o mistificare grosolană, o DEZINFORMARE cu bună știință, ori o crasă necunoaștere a legislației proprii. Înţelege lumea bună ce mare prostie s-a făcut în 2021, cînd din textul Legii 270/2015 privind statutul rezerviştilor voluntari a fost eliminată obligaţia rezervistului voluntar privitoare la “d) deplasarea în străinătate fără informarea prealabilă, cu cel puţin două zile înainte de plecare, a comandantului/şefului structurii în care este încadrat ca rezervist voluntar”. Adică un rezervist obişnuit din Calafat să zicem, care vrea să facă piaţa peste graniţă la bulgari , are obligaţia să bată drumul pînă la Craiova la CMZ pentru a preda documentele de evidenţă personală, ulterior la întoarcere să mai facă un drum să le ridice, ameninţat fiind de lege cu o amendă contravenţională, în timp ce rezervistul voluntar poate dansa liniştit pe o plajă în Dubai fără a avea obligaţii de a comunica despre plecarea în străinătate (el are obligaţia de a înştiinţa unitatea cu care are contract despre modificările apărute în datele de evidenţă şi anunţare, or domiciliul şi nr. telefon rămân aceleaşi indiferent că e la Brăila sau la Londra). În plus rezervistul voluntar NU trebuie să se prezinte fizic la unitatea cu care are contract şi chiar mai mult, indiferent care-i scopul deplasării în străinătate , leafa din ţară “merge” în continuare. Aceste aberații au fost introduse de MApN din dorința de a face ”cariera de rezervist voluntar cât mai atractivă” și a atrage cât mai mulți fripturiști în armată, pentru a se putea lăuda ei, capetele pătrate cu ”aflux de tineri către cariera militară”.
Apropos, bănuiesc că cercetarea privitoare la cei 446 de rezervişti MapN care au prestat în Congo a fost o treabă mult uşurată de faptul că aceştia au respectat prevederile legale şi şi-au predat livretele militare la centrele militare la plecare , respectiv le-au ridicat la întoarcere.
“Ghiţă… apoi nu mă orbi de la obraz aşa!”
- „Tatiţo, unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!…”
Aş putea continua cu dezlegarea şi a celorlalte răspunsuri primite, dar mi-e ruşine pentru că “e comèdie mare”. Scopul întrebărilor a fost nu numai exercitarea unui drept constituţional de a primi informaţii absolut de interes public, ci şi oarecum o “avertizare” camaraderească asupra unor posibile situaţii nepotrivite pentru un sistem militar, situaţii datorate fie unei reglementări insuficient de clare sau nearmonizate cu alte prevederi aplicabile domeniului militar, fie unor aplicări practice care nu se susţin de realităţile nevoilor instituţiei militare. Poate cineva, cândva, va avea curajul să intervină asupra problemelor ce însoţesc sistemul asociat rezervistului voluntar, poate va analiza ”beneficiul” adus de această invenţie, raportat la alte posibile căi de urmat, poate că hibele scoase în evidenţă de răspunsurile reale-nu cele transmise, la aceste întrebări vor aduce un beneficiu funcţionării rezervei militare. Las pe ultimul episod exprimarea unor opinii privitoare la posibile soluţii. Prin urmare, voi trece rapid şi scurt , în revistă situaţia celorlalte întrebări şi bineînţeles scurte observaţii asupra raspunsurilor oficiale.
“Pentru ocuparea celor 4936 locuri cuprinse în ,,Planurile de recrutare pentru încadrarea cu rezerviști voluntari a structurilor din subordinea Statului Major al Apărării în anul 2024”, au intrat în procesul de ierarhizare/repartizare 4230 candidați și au fost ocupate 2290 locuri.” „procentul dosarelor candidaților declarați „repartizați” din numărul total al candidaților admiși la selecție, pentru anul 2024 s-a situat între 60 și 80% pe diferite categorii de personal: ofițeri, maiștrii militari și subofițeri, respectiv soldați și gradați voluntari.” „Cuantumul cheltuielilor de personal pentru rezerviștii voluntari în anul 2023 a fost de 38.182.496 lei, iar în anul 2024 a fost de 111.479.699 lei.”. La prima vedere anul 2024 a fost un succes, numărul rezervisţilor voluntari aproape că s-a dublat faţă de ce obţinuse în cei 6 ani anteriori de campanie. Numai că această reuşită se datorează în principal MAJORĂRII SUBSTANŢIALE a soldei de grad respectiv soldei de funcţie a militarilor activi elemente salariale luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei de rezervist voluntar. Preţul reuşitei, este o TRIPLARE a cheltuielilor de personal pentru rezerviştii voluntari, pentru stat degeaba, ei figurând doar pe niște liste, fără obligații concrete. Asta va fi o problemă majoră, iar în condiţiile bugetare din ţara noastră pentru următorii ani, e greu de crezut că vor mai fi campanii de angajare rezervişti voluntari pentru a se ajunge la cifra de 10000, aşa cum o prevedea un ministru al apărării. Cheltuielile din 2024 reflectă doar parţial tendinţa de explozie a cheltuielilor de personal cu această categorie deoarece majorările au fost acordate din lunile mai – iunie 2024, prin urmare chiar şi în 2025 va exista o presiune pe bugetul alocat acestor cheltuieli.
Care este cuantumul valoric al prestațiilor medicale și al altor cheltuieli de selecție pentru un candidat? La această întrebare iarăşi s-a evitat un răspuns concret. Nejustificat zic eu, pentru că nu e prea mare greutate să descoperi din surse publice cît e contravaloarea prestaţiilor medicale specifice fişei de examinare medicală – tip Ministerul Apărării Naţionale la angajare / pentru admiterea în instituţiile militare de învăţământ, inclusiv pentru rezervişti voluntari.: cuantumul valoric al prestațiilor medicale este fix 756 lei. La care se mai adaugă minim 100 lei examen psihologic şi estimativ alti 700 lei cheltuieli logistice cu celelalte probe de selecţie. Adică aproximativ 300 de euro pentru fiecare candidat. Bani care, da, aveţi dreptate în răspuns, duc la cheltuieli, „Cheltuielile necesare pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naţionale”. Coroborat cu numărul de 1940 de candidaţi care nu au prins loc, totalul cheltuielii reprezintă o sumă frumuşică în schimbul căreia MapN nu a obţinut nimic. Și nu a obținut nimic, pentru că asta și-a propus, atunci când a modificat legislația, în goana după rezerviști voluntari. Rezerviști voluntari cu orice preț, a fost deviza MApN. Dar nu, nu ministerul, ci societatea e vinovată pentru calitatea slabă a posibililor candidaţi. Ca fapt divers, în loc să ni se spună care este cuantumul prestaţiilor medicale s-a făcut trimitere la ordinul pentru aprobarea baremului medical privind efectuarea examenului medical. Cunoaştem BINE subtilităţile acestui ordin, spre exemplu acest barem medical este mai “pretenţios”, fiind unul de acces în sistemul militar, prin urmare situaţii medicale acceptabile parţial pentru personalul militar aflat în activitate pot fi considerate ca inacceptabile la o eventuală selecţie ulterioară pentru categoria rezerviştilor voluntari.
“În ceea ce privește „procentul celor aflați sub contract și care nu au participat în anul 2023 nici măcar la o zi de instruire în unitatea la care au fost încadrați”, vă comunicăm că potrivit prevederilor art. 27. lit. h) din Legea nr. 270/2015, republicată, rezerviștilor voluntari care se sustrag nejustificat de la participarea la instruire sau la misiuni le poate înceta contractul.” Aş zice că e haios, dacă nu ar fi trist. După ce că îi asiguri lunar o indemnizaţie nu mai mică de cuantumul salariului minim pe economie, fără să presteze nici măcar un minut de activitate, dacă rezervistul nu participă la minima perioadă de 15 zile de instruire anuală- perioadă pentru care va fi plătit ca şi militarul activ, MapN afirmă timid că îi “poate” înceta contractul. Poate, dar nu are niciun interes nu ? Acest poate nu înseamnă obligatoriu, deci, este doar o posibilitate, o variantă care stă în pixul comandanților. De aici rezultă posibilitatea multimplicării numărului colecționarilor de tablouri în armată. Dealtfel există rezervişti voluntari care, în mod legal, NU participă pe perioada primului contract de 3 ani la niciun fel de pregătire, ci doar încasează indemnizaţia lunară- a se vedea art.20 din L270/2015 . Mai mult, acei rezervişti voluntari care provin din rezervişti obişnuiţi, dacă au mai puţin de un an de la trecerea în rezervă, NU participă nici la procedurile de selecţie, ci sunt consideraţi ”admis”, respectiv apt din oficiu. Başca, dacă optează pentru o funcţie care nu presupune schimbarea specialităţii sau categoriei de personal este exceptat şi de la capitolul instruire iniţială. Prin urmare pot exista situaţii în care un rezervist militar face efortul doar de a completa o cerere la centrul militar de domiciliu, o vizită la unitatea unde este încadrat- pentru semnarea contractului şi râmîne să aştepte liniştit acasă scurgerea celor 3 ani pentru a mai efectua o deplasare în vederea reînnorii contractului. O fi bine aşa?
În general, la celelalte întrebări s-a evitat un răspuns concret, utilizîndu-se schema cu caracterul clasificat al informaţiilor solicitate. Nu spun decât atât: condamnabilă este şi clasificarea fără temei legal a informaţiilor, nu numai omiterea clasificării. Dealtfel chiar legislatia privind protecţia informaţiilor clasificate spune în textul ei că „nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații”. Prin urmare, lipsa răspunsurilor concrete ne scuteşte de surprize privitoare la eficienţa schemei cu rezervişti voluntari. Cum ar fi fost să ni se confirme oficial, că mai mult de jumătate din rezerviştii voluntari provin din rezervişti; că media de vărstă este destul de mare, existînd deja un număr considerabil de rezervişti voluntari care au depăşit vârsta de 55 de ani- pentru că legea impune nişte limite de vârstă doar pentru acces în acestă categorie, ulterior fiind menţinuţi şi pină la 63 de ani, că au fost avansări în gradul următor, treceri în alte corpuri de personal sau chemări în activitate pentru rezervişti militari- legea fiind foarte subţire privitor la aceste posibile evoluţii de “carieră”, că există anumite “anomalii” ivite de trecerea în corpul ofiţerilor rezervişti a militarilor rezervişti din altă categorie de militari doar pe baza cerințelor de studii superioare şi de vărstă maxim 55 de ani -cu mult mai mare decât cerinţa de vârstă impusă personalului din sctivitate, sau chiar al personalului contractual civil angajat în MapN. Sau că, deşi exista o regulă de bun simţ de recrutare din județele în care sunt dislocate structurile militare angajatoare și din cele limitrofe, de ceva ani aceasta a fost abrogată, producând efecte ciudate (spre exemplu, care este valoarea operaţională a unui subofiţer încadrat rezervist voluntar pe funcţie de mecanic conductor la o unitate din Iaşi, el având domiciliul în Timişoara, vizavi de alţi subofiţeri rezervişti obişnuiţi cu pregătire de mecanici conductori şi cu domiciliul în Iaşi sau judeţele limitrofe?
“Curat murdar, coane Fănică!” Pardon, coane Angel!
Ca o culme a ”transparenței” de care dă dovadă conducerea MApN, aceasta, a refuzat să răspundă deputatului Marius Bodea, la întrebarea ”câți generali în retragere are MApN”, pe motiv că subiectul nu face obiectul. Domnii de la MApN în încercarea de a își acoperi ”acoperiții” uită că dacă cineva ar avea timp și răbdare ar putea lua arhiva MO și ar găsi acolo toți înstelații României, dar nu, ei nu pot divulga cifre secrete, că ar afla Putin câți generali avem noi și s-ar speria.
https://ziarulromanesc.at/armata-romana-cauta-10000-rezervisti-voluntari/
https://presamil.ro/dispozitii-noi-privind-statutul-rezervistilor-voluntari/
https://presamil.ro/noutati-pentru-rezervistii-voluntari/
neacsum
Maestre,s-ar speria si China,nu numai Putin!respect,sunteti de o logica debordanta!era bine să fi fost si CCR-ul asa!