Loading


Deșteptare la ordin

Un nou scandal –cel puțin mediatic- va ține pagina întâi a presei din România în perioada următoare, până la alegerile Europarlamentare sau cine știe, până la cele locale. PNL a constatat, după 3 ani de dormit în băncile Parlamentare, că Liviu Dragnea a mâncat banii și diurnele, forfetarele și indemnizațiile deputățești ilegal. Bă ești prost? Conform obiceiului, ce spun obiceiului, cutumei de a ataca la Curtea Constituțională orice, numai să atace și ei ceva, de data asta PNL atacă o decizie a Camerei Deputaților din decizia 122 din 21 decembrie 2016, prin care au fost validate mandatele deputaților aleși la alegerile din acel an. Partea interesantă este că de data asta cei din PNL chiar par să aibă, parțial  dreptate, iar contestația lor pare oarecum întemeiată.

Despre ce este vorba?  Păi la data la care Comisia de validare din CAMERA DEPUTAȚILOR  a validat alegerea deputatului Dragnea Liviu, cetățeanul Dragnea Liviu era condamnat  în procesul referendumul, încă din data de 15 mai 2015 prin sentința cu nr 341  a  ICCJ. Dacă Dragnea se făcea vinovat sau nu de acele fapte, dacă era de condamnat faptul că a chemat lumea la vot așa cum o face Iohannis, PNL-ul, actorii sau sălbaticii acum, e altă poveste, nu discut acest aspect.

În baza acestei sentințe, datorită faptului că prin sentința respectivă, Hamsterului i se interziceau unele drepturi civile, printre are și acela de a alege și de a fi ales, PNL susține că acesta nu mai avea dreptul de a fi ales, deci practic nu ar fi trebuit nici să candideze și nici să fie validat de către Camera Deputaților. În cererea lor, peneliștii invocă și un alt caz, al senatorului Brândușel Nichitean care încă din 2004 fiind doar cercetat penal, nu  condamnat, nu a fost validat de Senat. Aici domnii din PNL dar și cei care nu l-au validat, au greșit, pentru că au încălcat Constituția dar și DeclaraȚia Universală a Drepturilor Omului, care spune că nimeni nu poate fi considerat vinovat până nu există o hotărâre judecătorească definitivă și  irevocabilă. Întrebarea care se pune acum este dacă în cazul lui Dragnea avem de a face cu o astfel de decizie. În mod cert prin sentința judecătorească i s-a interzis să mai candideze: „în aplicarea art.5 Cod penal: În baza art.13 din Legea nr.78/2000 condamnă inculpatul Dragnea Liviu Nicolae (…) la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art.71 Cod penal anterior aplică inculpatului Dragnea Liviu Nicolae pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a, b Cod penal anterior.”La art respectiv se preciza: (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;”

Din datele existente la ora actuală pe dosarul respectiv, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv și irevocabil în data de 22.04 2016, adică acum 3 ani. Asta înseamnă că decizia Camerei Deputaților din decembrie 2015 era corectă, pentru că Dragnea a beneficiat de căi de atac la decizia primei instanțe și până la decizia finală era considerat nevinovat, deci nu putea fi penalizat.

Se pune întrebarea majoră, dacă decizia din data de 15.mai 2015 era definitivă. Ce spune legea, când rămâne definitivă hotărârea penală?

Ce zice legea?

Conform prevederilor legale avem următoarele situații:

A. Momentul rămânerii definitive a hotărârilor primei instanţe.

Hotărârea primei instanţe dobândeşte autoritate de lucru judecat la momente diferite, în raport de diferenţierea situaţiilor concrete care determină rămânerea sa definitivă. Hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au rămas definitive, iar hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune aceasta.

Legea deosebeşte momente diferite la care hotărârea primei instanţe (decizia sau sentința) rămâne definitivă, şi anume (art. 551 C. proc. pen.):

a) la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă contestaţiei sau apelului;

b) la data expirării termenului de apel sau de introducere a contestaţiei;

– când nu s-a declarat apel sau contestaţie în termen;

– când apelul sau. după caz. contestaţia declarată a fost retrasă înăuntrul termenului;

c) la data retragerii apelului sau. după caz. a contestaţiei, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel sau de introducere a contestaţiei;

d) la data pronunţării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz. contestaţia.

B. Momentul la care rămân definitive hotărârile instanţei de apel şi cele pronunţate în calea de atac a contestaţiei. Rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de apel şi a hotărârii pronunţate în calea de atac a contestaţiei are loc după cum urmează:

a) hotărârea instanţei de apel rămâne definitivă la data pronunţării acesteia, atunci când apelul a fost admis şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei de apel;

b) hotărârea pronunţată în calea de atac a contestaţiei rămâne definitivă la data pronunţării acesteia, atunci când contestaţia a fost admisă şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei care o judecă.

Determinarea instanţei de executare se face având în vedere instanţa care a judecat cauza în primă instanţă. Dacă în perioada cuprinsă între momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi momentul punerii în executare a acestei hotărâri se modifică, potrivit legii, competenţa de judecată în primă instanţă, instanţa de executare va fi cea care. potrivit noii legi. ar fi judecat cauza în primă instanţă.

Instanţa de executare este întotdeauna prima instanţă, indiferent dacă măsurile dispuse au fost pronunţate de această instanţă sau de instanţa ierarhic superioară. Hotărârea instanţei penale, rămasă definitivă la prima instanţă de judecată sau la instanţa ierarhic superioară ori la instanţa de apel, se pune în executare de către prima instanţă de judecată. Când hotărârea rămâne definitivă în faţa instanţei de apel sau în faţa instanţei ierarhic superioare, aceasta trimite instanţei de executare un extras din acea hotărâre, cu datele necesare punerii în executare. în ziua pronunţării hotărârii de către instanţa de apel sau. după caz. de către instanţa ierarhic superioară.

Oricare dintre instanţele judecătoreşti poate fi instanţă de executare, deoarece toate au competenţa funcţională de a judeca în primă instanţă. De la această regulă există o singură excepţie, prevăzută de art. 553 alin. (2) C. proc. pen., care prevede că hotărârile pronunţate în primă instanţă de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pun în executare, după caz, de Tribunalul Bucureşti sau de tribunalul militari.

În caz de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare la o altă instanţă decât aceea a cărei hotărâre a fost desfiinţată, instanţa de executare va fi instanţa la care s-a trimis cauza, în măsura în care a avut loc rejudecarea.

Deci concret, la cazul nostru, la data alegerii și validării sale, Dragnea nu avea o condamnare și o decizie definitivă. Deci, avea dreptul să aleagă și să fie ales. PNL invocă dispozițiile art 7 alin 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, care spun că „(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral” dar sare peste sintagma ”RĂMASĂ DEFINITIVĂ”.

Hotărârea a rămas definitivă în 22.04.2016 dar  la acel moment el era deja ales, deci practic nu a mai candidat. Pentru asta se zbate el să scoată din circuit și completurile de 3 ale ICCJ, ca să anuleze efectele condamnării sale și să poată candida din nou.

Ce ne facem fetelor?

Întrebarea este dacă după data de 22.04.2016 Dragnea mai putea rămâne deputat și fi considerat ales. Cum legile României sunt făcute pentru a fi interpretate și –mai ales- încălcate, și aici se poate discuta în contradictoriu la infinit.

PNL în cererea sa către CCR invocă articolul 70 (alin2) din Constituție, care prevede că Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces”.

Eiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, aici cam au dreptate penelistii, pentru că din acea dată sentința a devenit executorie iar el nu mai avea dreptul de a …. și aici e aici, ”de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;”.

Vedeți dumnevoastră ce parșive sunt legile românești? Celor care spun că nu mai avea dreptul să fie ales în funcții publice, judecătorii CCR numiți de PSD le vor spune că nu e cazul, legea se referă la cei care urmează să fie aleși după data condamnării, nu care erau deja aleși. Dragnea nu a mai candidat la alegeri după ce sentința a rămas definitivă, deci nu s-a încălcat legea, iar legea nu prevede că cei aleși trebuie destituiți în caz că sunt aleși la data la care li s-a luat DREPTUL DE A FI ALEȘI, LEGEA NU SE APLICĂ RETROACTIV.

Se pune întrebarea dacă funcția de deputat este o funcție asimilată autorității de stat. Dacă Parlamentul este considerată o autoritate de stat, atunci da, Dragnea trebuia eliberat din funcție după data condamnării definitive. Pe pagina CCR, la Autoritățile Publice din România sunt trecute 13 instituții. A treia instituție trecută este Camera Deputaților. Asta ca să nu mai amintim că Președintele Camerei Deputaților este considerat și el al treilea om în stat, deci O AUTORITATE PUBLICĂ.

Ei bine, conform art 70, punctul 2, DOMNUL LIVIU DRAGNEA ȘI-A PIERDUT CALITATEA DE ALES DECI DEPUTAT ȘI IMPLICIT PE CEA DE PREȘEDINTE AL CAMEREI DEPUTAȚILOR LA DATA DE 22.04.2016. Acest lucru este indubitabil, judecătorii CCR nu pot da altă soluție fără să se ceară dați afară pentru incompetență, amestec în jocuri politice, partizanat politic sau corupție sau să își decline competența, pentru că cei care trebuie să decidă sunt de fapt deputații.

Se pun două întrebări majore:

  1. De ce s-a trezit PNL-ul tocmai acuma și nu a contestat alegerea lui Dragnea în 2015 sau 2016 după decizia definitivă?
  2. Ce se întâmplă cu toate deciziile și actele semnate ILEGAL de Liviu Dragnea din 22.04.2016 încoace?

La prima întrebare aș îndrăzni un răspuns: opoziția,inclusiv PNL-ul au dormit, pentru că pe de o parte nu îi interesează încălcarea legii în România atâta vreme cât la ei este întrecere care o încalcă mai mult, pe de de altă parte, habar nu au avut ce prevede legea. În plus, problema lui Dragnea nu s-a pus decât acuma când trebuie îndepărtat pentru a-I face loc lui Iohannis, ei acționând la ordin, nu din conștiință. Asta este clasa politică românească, iar presa, cea care acuma se va trezi și ea să apese pe o pedală sau alta, va lua apărarea uneia sau alteia din părți, fără a pune punctul pe I : ÎN ROMÂNIA ÎNCĂLCAREA LEGII, A CONSTITUȚIEI, ÎNCEPE DE LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, DE LA CEI CARE AR TREBUI SĂ O APERE.   

Și se mai pune o întrebare, nu lipsită de importanță: CE ANUME A CONTESTAT PNL-ul? Dacă a contestat decizia 122 a Camerei Deputaților, au făcut-o pentru gargară, căci răspunsul nu poate fi decât acela că decizia a fost corectă la data respectivă. Dacă au contestat rămânerea în funcție a lui Dragnea după data de 22.04.2016, li se va spune că atâta vreme cât nu s-a ridicat problema și nu s-a  decis în cadrul Camerei Deputaților anularea mandatului lui Dragnea, el nu putea pleca singur, era nevoie de o reclamație în acest sens și o solicitare de punere în aplicare a art 70 (2) din Constituție, privind încetarea mandatului. CCR nu este instanță judecătorească să ia o decizie privind fapte, ea decide privind constituționalitatea legilor. Practic cei din PNL vor acum scandal. Problema nu se rezolva la CCR ci în Camera Deputaților care este forul care trebuie să constate încetarea mandatului lui Dragnea. Da până acum ce-ați făcut muților, ați jucat berbunca  cu Dragnea, sau ați așteptat să dea ordonanțele care să vă scape de pușcărie?

https://legeaz.net/dictionar-juridic/cand-rmane-definitiva-hotararea-penala

https://www.ccr.ro/jurisdictii-romania

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339&idl=1&par1=3

De neacsum

11 comentarii la „Da până acum ce-ați făcut?”
  1. @Dan Dupa atatea linkuri, si le-am accesat pe toate, dar si ascultand mesajele electorale la Romania Actualitati, am exclus din optiuni pnl, usr, alianta 2000, pmp, udmr. Clar. Nu au vorbit de pensii, armata si interes national. Nu mi-au trezit niciun interes congruent celor ale mele. Ce sa fac? Dreapta e o dezamagire profunda. Vorbe, vorbe insirate demagogic, fara sustineri reale. Chiar, ce sa votez? Stanga vorbeste si ea frumos, un discurs care e in asentimentul meu, poate si ca sunt un produs educational al altor vremuri. Ma intreb, resursele tarii de ce nu sunt ale romanilor, de ce nu mai avem petrochimie, fabrici de pulberi, ingrasaminte, apa grea, masini unelte robotizate, legume si fructe romanesti, industrie de medicamente, flota de pescuit etc etc. Adica noi romanii sa producem, sa traim sanatos, sa radem. Sa nu mai plecam afara, sa invitam strainii sa vada ce patrie frumoasa avem. Si sa nu primim ordine de genul micii sunt interzisi, dar chimicalele lor, E-urile lor sa le manance ei daca vor, noi nu, ca daca le mancam ne imbolnavim si ii facem bogati pe aia de ne impun medicamentele lor. Veti zice ca sunt utopist, credul, pierdut in radicalism. Nu. Nici vorba, accept orice imi face bine mie si semenilor mei. Cand vad un Timmermans, Junker, Weber sau Werner ma enervez. Ma ataca psihic si nu vreau. Dau ignore. Deci, ce sa votez? Sincer nu stiu. Nu am nicio speranta de la patronii UE. Padurile tarii sunt masacrate intr-o veselie, gazele sunt mai scumpe ca in Vest, petrolul la fel, energia electrica ne butuceste. Armata? Ce armata? Votez pe dracu… Sa ce? Aia din Olanda ne freaca ridichea pe tema Constantei. Asa si? Cine e Olanda asta? Noi suntem Romania. Pontus Euxinus nu va avea niciodata treaba cu Olanda. Asa ca, daca astia nu termina cu porcariile noi, ca buni crestini, ne intrebam, ce mai cautam prin Europa? Ca astia nu ne vor cum suntem ci cum vor ei. Aha! Asta e raspunsul, ori ei ca ei, ori noi ca noi. Deci ce vrem? Sluj sau fruntea sus? Iar nu stiu ce sa votez. Ma uit la partide, la noi, la altii, nimeni nu stie. Mi-e frica de un Reich. Stiu englezii ce stiu. Aici e cheia.

  2. Geo.Voteaza Groprea.Chiar daca il dispretuiesc sincer dar asta o sa fac eu. Nu am ce alege din ghena politica actuala plina doar de gunoaie,interlopi ,tradatori de colonie si masoni(slugile NOM).

  3. @Dane, Nu il dispretuiesti, il votezi. E o mare diferenta. Cine ajunge sa voteze o nulitate, spunand ca nu are alta varianta, nu are dreptul sa se planga.Nu l-as putea vota fara sa imi lipesc pe frunte eticheta: ”mai prost decat Oprea”

  4. Pentru ca s-a lucrat…pas cu pas,adica cu cap,ce sa-i faci,asa-i cind ai obirsie modesta…

Comentariile sunt închise.