Ţara e defectă şi nimeni nu ştie sau nu doreşte să adopte soluţia potrivită de evitare a colapsului. Teoretic măcar, de când matematica a ajuns pe primul loc politic, ar fi normal să se migreze către precizia soluţionării problemelor societăţii. Practic însă, la vremuri noi tot ei, cu aceleaşi năravuri chiar dacă schimbă blana de pe cap, menţinând concepţii partizane politic lăcuite cu aşa-zise cerinţe europene, promovate în temeiul unor soluţii furnizate de pseudo-experţi cu reale probleme de moralitate şi de pregătire. Suntem singura ţară din lume în care expertiza într-un domeniu e recunoscută oficial doar în baza unei diplome de licenţă obţinute la o facultate obscură, fără a fi susţinută de o experiență relevantă, un traseu evolutiv de performanţă, DOAR spijinită de apartenenţa politică şi de interpretări juridice aiuritoare bazate pe prevederi normative concepute şmechereşte. Inclusiv filtrul politic al alegerilor periodice a ajuns doar o situaţie momentană căreia i s-au inventat tot felul de artificii controversate prin care rezultatul să fie optimizat. România are probleme din cauza potlogăriilor generate, amplificate şi protejate politic or, dacă se inventează soluţii haotice, axate doar pe efectele de faţadă ale problemelor, cauzele rămân latente, peste câteva luni nici 21% nu va mai suficient, vom avea probabil nevoie de 25% TVA şi iarăşi peste un timp ne vom regăsi tot în acelaşi punct, chiar cu mai multe probleme decât acum. Despre afinitatea guvernamentală pentru o inflaţie mare au scris alţii deja, găşiţi în linkurile de subsol, iar năştruşnica soluţie oficială de majorare de taxe pare a fi ghidată doar de o absurdă şi puerilă teorie – jefuirea populaţiei la modul general prin taxe şi preţuri mai mari aduce venituri crescute la buget, asta în timp ce guvernul care promite zilnic reducerea numărului de bugetari la tv după ieşirea din live merge în spate şi mai angajează câteva sute lunar- de-ai lor, bineînţeles.
Din caruselul improvizaţiilor oficiale nu putea lipsi tema pensiilor militare. Acum că beneficiem (din nou) şi de viziunea politică a unui partid „progresist” nu avea cum să nu se întoarcă lozinca cu pensiile speciale. Bine, europeni pînă în măduva oaselor, chiar dar nu am auzit vreun europarlamentar sau membru simplu de partid să critice pensiile europarlamentare sau pensiile militare din alte ţări că ar fi speciale şi că ar trebui desfiinţate. Hai nea Ilie, domnu Dan, şi voi onorabili Cioloş, Macovei, Barna, Seidler, Năsui, salvaţi bugetul european pentru următorul ciclu financiar, aduceţi Europa pe calea europeană, staţi pe capul doamnei Ursula pănă obţineţi o Directivă europeană care să interzică orice pensie sau indemnizaţie specială, totul doar pe principiul contributivităţii. În tabloul momentului au băgat capul şi „ai noştri” luptători fără minte, naivi juridic dar vocali, mai ales acum că lumea a mai uitat din „succesurile” răsunătoare de anul trecut. Despre ei, data viitoare, să-i lăsăm să pregătescă terenul cu ministrul actual al apărării pentru marea revenire la prevederile iniţiale ale L223/2015.
Paradoxul creşterii veniturilor la buget prin micşorare
Astăzi discutăm despre sublima măsură de (re)introducere a taxei CASS inclusiv la pensiile peste 3000 de lei, contabiliceşte, o măsură care trebuie să conducă la reducerea deficitului bugetar. În schimb, justeţea şi eficienţa acestei măsuri e doar un exerciţiu de imagine, cu efecte chiar contrare şi mult discutabile. Iată exemple de aplicare la cîteva pensii militare:
Înainte de a analiza datele din tabel, aduc în atenţie câteva mituri care prin propagare în social media s-au înrădăcinat în mintea pensionarilor militari, unele false care produc aprecieri nerealiste:
a. Mitul „introducerea unor noi taxe şi impozite afectează negativ DOAR pensiile militare obţinute înainte de OUG 59/2017”. Introducerea măsurii de limitare a pensiei nete la maximul mediei soldelor care au constituit baza de calcul a pensiei militare, coroborată cu diferenţele de taxare a celor două tipuri de venituri conduce în aplicare la o situaţie în care pensiile militare limitate la net nu pot fi afectate de măsuri de taxare decât dacă nivelul acestora ar depăşi nivelul taxării muncii, adică să depăşească 42%. În completare, trebuie spus şi că indexările anuale defavorizează pensiile obţinute înainte de OUG 59/2017, majorarea cu indicele de inflaţie acordându-se la brut, pe când la celalte pensii majorarea se acordă şi la net şi la brut.
Mitul este CONFIRMAT, inclusiv de noua taxă CASS.
b. Mitul „înainte de OUG 59/2017 se obţineau pensii militare mai mari decât pensiile limitate la net prin respectiva OUG”. Alegaţia porneşte de la un adevăr, pentru perioada 15.09 -31.12.2017, perioadă în care nu au fost modificări salariale, pentru situaţii identice se obţinea o pensie netă mai mică decât cea posibilă anterior de reglementarea introdusă prin respectiva OUG. Dealtfel,scopul respectivei reglementări a fost şi acela de a descuraja ieşirea la pensie, existând ca bază o consideraţie a CCR dată într-un dosar chiar pe L164/2001, prin care se susţinea că pensia nu poate fi stabilită în cuantum mai mare decât salariul din care provine (astăzi deja se lucrează la reglementări care să producă o pensie de doar un 70% din netul salarial) . Revenind, evoluţia majorării soldelor a condus la obţinerea unei pensii mult mai mari (în unele situaţii de 2 sau 3 ori mai mari decât pensiile stabilite/recalculate anterior OUG 59/2017. Situaţia este mai pronunţată în funcţie de anul ieşirii la pensie, diferenţele mai mari existând comparând pensiile la zi cu cele dinainte de limitarea la net – spre exemplu, în tabel pensiile nete de la pct. A sunt pensii specifice gradelor de lt.col., col. în timp ce cele de la pct. B sunt astăzi obţinute în mod obişnuit de sgp, subofiţeri.
Mitul este doar parţial şi în foarte mică măsură confirmat, inechitatea diferenţelor de cuantum pentru aceleaşi condiţii fiind generată şi de lipsa unei reglementări de ajustare corectivă funcţie de evoluţia salarizării personalului în activitate- celebra actualizare, care într-o formă adaptată ar fi menţinut la nivel redus diferenţierile.
c. Mitul „ brutul pensiei calculate după OUG 59/2017 nu este cel corespunzător netului pus în plată, prin urmare CPS rămân cu bani necheltuiţi”. Da, netul pus în plată în cazul pensiilor stabilite după OUG 59/ 2017 nu este rezultatul scăderii din brutul calculat a taxelor şi impozitelor legale, asta din cauză că netul pus în plată este PLAFONAT de prevederile art.60 , respectiv „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul”. Mai mult, pentru a mări confuzia beneficiarilor, cel puţin CPS MapN şi CPS SRI pentru perioada 15.09.2017-01.01.2021 au folosit un brut inventat corespunzător netului acordat, brut generat artificial prin reconstrucţia sa din netul pus în plată ( adică, care ar fi brutul din care scăzând taxele şi impozitele legale am obţine netul pus în plată?). Începînd cu 01.01.2021 s-a renunţat la această înşelătoare abordare, revenindu-se la înscrierea pe taloane a cuantumului brut CALCULAT ca drept de pensie brută. Această acţiune a fost dezlegată de „specialiştii” de pe net drept consecinţă a publicării la data de 28.12.2020 a Deciziei 63 din 26.10.2020 dată de ICCJ –completul pentru dezlegarea chestiunilor de drept. Aiurea total. La data publicării deciziei în MO , taloanele de pensie pentru ianuarie 2021 erau deja tipărite. Mai mult, băieţii nu ştiu că juridic deciziile ICCJ-RIL şi HP sunt obligatorii DOAR pentru instanţele de judecată, spre deosebire de deciziile CCR care sunt general obligatorii. Oricum ar fi, niciodată CPS nu vor reacţiona aşa de rapid, respectivele instituţii nu se prea omoară cu deciziile CCR, darmită cu deciziile ICCJ-complete RIL, dezlegare, care nu le sunt impuse legal. Adevărul cu revenirea la înscrierea pe taloanele de pensii începând cu 2021 a cuantumului brut rezultat din calculul pensiei este altul. În anul 2020, Curtea de Conturi a desfăşurat o serie de acţiuni de audit la instituţiile care aveau în plată pensii de serviciu. Inclusiv la CNPP, care a primit decizia nr.24/V/2020. Printre recomandări, la instituţiile aflate în neregulă cu brutul inventat, s-a stabilit ca termen de remediere 01.01.2021- s-a evidenţiat interpretarea greşită a venitului brut din pensii asupra căruia se aplică reţinerea impozitului legal, mai precis, procedura brutului reconstruit din netul pus în plată conţine un impozit calculat mai mic decât impozitul legal datorat corespunzător brutului calculat, care în viziunea codului fiscal constiuie cuantumul legal asupra căruia se datarează impozite şi/sau taxe. Aspectul este confirmat şi din compararea taloanelor dec.2020 / ian.2021 fiind evidentă şi diferenţa de impozit. Această modificare a complicat puţin bugetarea cheltuielilor cu pensiile de serviciu limitate la net, în sensul că prin documentele de fundamentare a angajarii cheltuielilor se ordonanţează numai cheltuieli certe şi reale, doar cuantumul necesar pentru plata pensiei nete şi a taxelor şi/sau impozitelor legale. Prin urmare, se solicită DOAR banii ce vor fi cheltuiţi, neexistând posibilitatea legală de a se cere mai mult, la nivelul brutului calculat şi în consecinţă după exxecutarea plăţii să rămână sume necheltuite.
Mitul este FALS. Cine nu crede are posibilitatea solicitării la CPS, deşi există răspunsuri oficiale de la cel puţin o asemenea instituţie.
Lămurirea acestui mit este de ajutor în interpretarea corectă a tabelului exemplificator de mai sus. Astfel, dacă introducerea CASS nu necesită modificări la bugetarea pensiilor stabilite înainte de OUG 59/2017, la pensiile stabilite după respectiva OUG sunt necesare alocări suplimentare de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legale nou introduse. Prin urmare, o măsură croită pe creşterea veniturilor la bugetul de stat produce în fapt creşterea cheltuielilor de la bugetul de stat .
Pe de altă parte, tabelul exemplificator ne mai aduce în atenţie o chestiune valabilă pentru toate pensiile plătitoare a noii taxe CASS: veniturile care se întorc la buget ca impozit pe veniturile din pensie sunt mai mici cu 10% decât înainte de impunerea noii taxe. Pur şi simplu metodologia de calcul a taxelor şi ulterior a impozitului conduce evident la obţinerea acestui rezultat oarecum surprinzător. Nea Ilie, iar îţi dă cu plus la buget ?
Bine, cârcotaşii ar putea spune că obţinând bani suplimentari din CASS se uşurează efortul bugetar de subvenţionare a Bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sănătate. Eroare de apreciere o asemenea idee. Sumele provenite din reţinerea CASS sunt primite de Ministerul de finannţe şi virate automat direct în contul acelui fond naţional, constituind venituri la capitolul 2105- contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de asiguraţi şi nicidecum la capitolul 4205- subvenţii de la bugetul de stat, subvenţii care vor trebui în continuare bugetate de la bugetul de stat cel puţin la acelaşi nivel cu cel prevăzut în bugetul aprobat. Ce înduioşătoare a fost ieşirea publică a guvernanţilor : “sunt peste 16 milioane de asiguraţi la sistemul de sănătate, dar contribuie cu bani doar puţin peste 8 milioane”. Din nou ni s-a livrat o formă de justificare partinică a unei măsuri de sărăcire fără a fi total justificată social şi moral. Din diferenţa de neplatitori, vreo 5 milioane sunt copii, minori iar ceilalţi au beneficiat de asigurare de sănătate în baza unor decizii politice fundamentate de necesităţile societăţii, nefiind opţiuni individuale de a profita de asigurări de sănătate prin eludarea unor taxe. Aşa că noua taxă insuficient fundamentată a condus şi la situaţii hilare, statul hapsân a considerat că trebuie jefuit veteranul de război cu 10% din indemnizaţia lui de puţin peste 600 de lei în timp ce cetăţeanul străin aparţinând unei ţări aflate în război rămâne asigurat de sănătate în România fără a plăti vreo taxă, chiar dacă e milionar în dolari. Cât despre banii care ajung în bugetul fondului naţional de sănătate, să fie primiţi, că oricum vor fi cheltuiţi imediat fără a se îmbunătăţi ceva, industria farma şi de prestare a serviciilor medicale fiind însutit mai bună în a ascunde prin optimizări profiturile obţinute decât oricare altă multinaţională-unul din articolele spre care fac trimitere spune clar că nevoia de bani a crescut doar pentru salariile din sistemul medical, serviciile medicale nu. Chiar dacă ţara ar aloca nu 6% din PIB pentru sănătate ci 25% şi tot nu ar ajunge fondurile. Nu pentru că suntem o ţară de bolnavi, ci pentru că domeniul sănătăţii este unul dintre cele mai nereformate domenii, lipsit de orice indici de performanţă, plin de corupţie începând de la portar, cu abuzuri multiple şi interese particulare ce sfidează bunul simţ, un sistem cu clienţi siguri şi captivi, obligaţi să accepte orice excese ca să cârpească suferinţa produsă de boli, un sistem închis şi independent căruia pacientul asigurat sau nu, îi este dator să se supună.
Concluzie: În loc să reducă deficitul bugetar, măsura extinderii plăţii CASS produce cheltuieli suplimentare şi venituri mai mici la bugetul de stat, dovedindu-se că guvernul NU e în stare să genereze măsuri potrivite necesare pentru sustenabilitatea fiscală, echitatea socială invocată fiind doar o perdea de fum, care nu se susţine deloc de realitatea matematică. De ce nu a început guvernul cu măsuri de eliminare rapidă şi cu precizie a tuturor anomaliilor şi exceselor atât de evidente din sistemul bugetar, de restaurare ordinii într-o legislaţie interpretabilă şi favorizantă pentru giumbuşlucuri juridice?
Analiză / De ce iubește guvernul inflația: În 2023, din creșterea cu 61 mld. a veniturilor, 45 mld. au venit din inflație. Când veniturile cresc mult mai rapid decât PIB
Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru acoperirea creşterilor de salarii în spitalele de stat au urcat cu 21% în primul semestru, depăşesc 8,5 miliarde lei şi sunt mai mari decât cele pentru servicii medicale acordate pacienţilor în spitale – analiză
https://www.luju.ro/vorbe-de-fumoar-17-07-2025-magistratii-i-au-gasit-porecla-lui-bolojan
neacsum