![]()
Ca la noi, la nimeni. Epopeea Hagi demonstrează nimic altceva decât ceea ce se știa, la noi se face din rahat bici și se urmărește să mai și plesnească. După tragedia Lucescu, cel care ar fi trebuit să facă biciul fotbalului românesc să plesnească, dar nu a mai apucat pentru că la noi nu ești bun dacă ești bun, ești bun doar dacă mulțumești pe toată lumea și dacă vor alții, toată lumea vorbea despre înlocuitorul acestuia, ba unii chiar înainte de a se retrage în nemurire. Bineînțeles că Hagi era pe buzele tuturor, pentru că ne trebuia un ”rege”, nu orice selecționer. Și până la urmă, Federația l-a selecționat, că altfel nu se putea, iar Hagi în mărinimia lui regească a acceptat. La fel de bineînțeles, l-a selecționat pe juniorul Hagi, ca să-i mai dea o șansă să prindă și el o echipă ”mare” că doar era băiatul regelui și l-a făcut și căpitan de echipă, că avea ”experiență”. Zice el, Gică, despre Ianis: ” ..e unul din jucătorii importanți ai echipei naționale, care are experiență . Nu putem să pierdem anuminte momente jucători care au făcut ceva pentru România. Trebuie să le oferim o șansă, trebuie să le dăm o șansă, chiar dacă ei nu nu trec printr-un moment foarte foarte bun.” Bineînțeles se referea în mod deosebit la Ianis. Ce a făcut Ianis pentru echipa națională ca să merite să fie păstrat și să mai primească câteva șanse? A fost selecționat, nu fără ajutorul lui Gică, în naționalele de tineret încă de la vârsta de 15 ani, din 2012, de ziceai că Balaci a fost un Ciuri-Buri. Asta a fost ambiția tatălui, să îi creeze o imagine de ”special”. Din 2018 a ”prins” naționala mare. Ce a făcut pentru România în 14 ani? A înscris primul gol la naționala mare după 3 ani, în 2021. Are în total 8 goluri marcate în 8 ani, deci cam un gol pe an. Deci pentru aceste ”performanțe” în fața cărora Levandovsky ar păli de invidie, Gică a considerat că Ianis merită o a doua șansă și a treia și a patra și cine știe mai câte, până dă și el un gol, poate din penalty și e ”văzut” de un club mare.
Că a fost din nou făcut căpitan și nevoit de două ori să predea banderola pentru că făcea firma de râs nu mai contează, el merită atâtea șanse câte îi acordă tăticu. Iar tăticu, în afară de performanța obținută cu Viitorul nu se poate lăuda cu nimic ca antrenor. De altfel nici nu e obligatoriu ca un fotbalist talentat ca jucător să fie la același nivel ca antrenor, cum nu e obligatoriu ca un mare antrenor să fi fost un fotbalist de geniu. Doar federația, unii comentatori sportivi și Gică, cred că dacă el a fost un fotbalist de excepție, poate să fie și un fizician sau medic, sau chiar strateg militar fără pereche. Mai avem noi un ”matematician” care crede că poate să fie ”olimpic” și la ”națională” dar ar trebui să concureze la paralimpice.
După cele patru ”eșece” la rând în campania de calificare pe care Gică credea că o câștigă la pas, pentru că el e ”regele”, bășica s-a mai dezumflat, presa a început să arate cu degetul, dar el tot crede că e providențial și deși promisese că dacă nu se califică pleacă acasă, iar calificarea e pierdută, căci primele două locuri nu mai sunt de nasul nostru, a rămas pe loc, ba și-a pus din nou progenitura în echipă, cu baderola de căpitan pe braț.
Și uite că juniorul a ”confirmat” din nou, a fost scos în minutul 60 chiar de ilustrul tată și înlocuit cu Bîrligea. Spre norocul naționalei, Bîrligea a făcut ceea ce Ianis nu avea cum, a dus la marcarea a două goluri în poarta polonilor. A fost de ajuns ca Bîrligea, Man și Cicâldău să întoarcă soarta meciului ca să se reaprindă ”spernțele” românilor iar presa să laude ”inspirația lui Hagi care l-a introdus în teren pe Bîrligea. Bă ești prost? Păi înainte de a vorbi despre introducerea lui Bîrligea ar trebui să vorbim despre neintroducerea lui din primul minut și păstrarea nulității numite Ianis Hagi. Nimeni nu mai vede că Hagi l-a introdus din nou pe cel care în celelalte meciuri a fost Neica Nimeni pe teren, toți laudă acuma inspirația, inteligența și flerul lui Gică cel care a jucat 60 de minute cu fiu-său pe teren, doar pentru că era fiu-său. Iar presa, ”oamenii de fotbal,” Federația, nu mai știu cum să îl laude. Nimic despre menținerea neamurilor în echipă, ba unii chiar încearcă să laude prestația lui Ianis care nu știu ce ar fi făcut pe teren în afară de poze. Eu nu știu dacă astfel de ”evenimente” mai au loc și la alte echipe, dar nu e de mirare că am ajuns pe cea mai joasă treaptă din istoria fotbalului românesc, în clasamentul internațional. Cu așa antrenori, federație, jucători, presă și susținători, nu putem și nu avem cum să fim pe alt loc mai sus. Dacă ajungem să lăudăm nulitățile și să tratăm o victorie chinuită drept un reviriment epocal, porțile calificărilor la marile evenimente fotbalistice ne vor fi întotdeauna închise. Culmea impertinenței însă, Gică o atinge când în încercarea de a justifica păstrarea lui Ianis în națională, compară cariera sa când a fost vărsat de la Real Madrid la Brescia unde a performat și apoi a ajuns la Barcelona, cu a lui fiu-său. Și ca tacâmul să fie complet, mai și spune că Ianis a făcut niște alegeri greșite dar au fost alegerile lui. Aiurea, Ianis nu a mișcat în front, toată cariera lui a fost dirijată de tăticu, prin relațiile clanului, deci alegerile lui Ianis au fost nu doar dictate, ci dirijate de senior. Dar Gică visează frumos. Vrea ca echipa, sub comanda lui, să depășească în performanțe, echipa în care a jucat el. Nu, că Hagi e bun de premier, sau chiar președinte, că vorbește frumos despre viitorul României. El crede că e suficient să vrei, căci dacă vrea el Hagi, pocnește din degete și gata. Asta ne spune totul despre strategia și priceperea lui în antrenorat. El crede că e suficient să vrea el, dar cum se realizează ceea ce vrea el, nu are nicio idee. El știe că ” jucătorii noștri trebuie să găsească soluții foarte bune să găsească unde să joace…” Așadar e suficient ca jucătorii români să ”găsească” să joace la echipe mari, indiferent cum sau dacă joacă, ca să fie selecționați, și vor fi luați la Națională dacă îi cheamă Hagi. De fapt acest deziderat are țintă precisă, se referă la Ianis care nici la Alaniaspor nu a rupt gura târgului, e băgat câteva minute în echipă, când și dacă e băgat, i se cere modificarea pretențiilor financiare și nu mai e dorit de patroni și antrenor. Asta îl doare pe Hagi acuma, că nu va mai avea niciun argument în favoarea introducerii lui Ianis în națională dacă nu are echipă, în afară de faptul că ”este un fotbalist experimentat” dar fără performanțe și ESTE BĂIATUL LUI TATA. Dacă și în Bosnia începem cu Ianis Hagi, sau e introdus în echipă pentru a ”salva” echipa, eu nu voi mai urmări ”echipa lui Hagi”. E adevărat, nimeni nu va pierde nimic, dar nici eu.

