Timpul trece, vremea-i rece râurile stau să sece, Bolojan nu vrea să plece. Cam astea ar fi caracteristicile lunii octombrie. Dar situația e chiar mai gravă, nu prea e loc de poezie. Dacă în România situația este clară și ne îndreptăm militărește, adică cu pași mărunți si repezi spre faliment politic, financiar și existențial, pe plan internațional lucrurile se îndreaptă spre o bulibășeală cum n-a mai fost de la facerea lumii.
Cum spuneam, la noi e simplu, nu există nicio îndoială, nici cu defibrilatorul nu ne mai putem porni inima. Dacă și marele matematician a reușit să înțeleagă și să comunice faptul că trăim din împrumuturi și nu vom mai avea de la cine să împrumutăm, atunci e groasă. Ne ”chinuim” de juma de an să încropim un guvern sau mai bine zis să numim un premier care să facă un guvern și nu reușim, dar nu pentru că partidele nu s-ar înțelege ci pentru că pentru a doua oară în istoria noastră, partidele nu vor să se bage la guvernare. Până acuma era clar, acestea se înghesuiau să guverneze, pentru că guvernarea aducea profit, ieșeau bănuți din ”privatizări”, contracte preferențiale, ”investiții” ale partenerilor străini, taxe, programe europene, împrumuturi de la bănci și alte mărunțișuri. Acuma, când toată lumea știe și oficial și neoficial că România va fi scoasă la mezat înaintea Ucrainei dar cu ajutorul ei, pentru că spre deosebire de România, Ucraina încă mai are resurse de vândut și nimeni nu mai vrea să se mai încurce cu o țară care mai respiră printr-un pai, partidele ”istorice” ajunse isterice, pur și simplu refuză să treacă la guvernare. Pe timpul regelui Carol aceleași partide care înainte se băteau și la propriu și la figurat să guverneze, au refuzat să conducă țara pe timpuri de război. Ne plece sau nu, vrem să admitem sau nu, țara a reușit să supraviețuiască datorită lui Antonescu. Bineînțeles, cei care din lașitate refuzaseră guvernarea, sperau ca după război să preia frâiele țării, dar au luat țeapă. Cu ajutorul ”statelor occidentale” România a fost lăsată pe mâna rușilor care au adus în țară ”elita” iudeo-comunistă și așa s-a scris istoria. Astăzi România nu mai are un ”antonesc” care să pună piciorul în prag și să stabilească regulile. Liderii partidelor se fac că vor să facă ceva, dar de fapt tot ce fac este să pună condiții, piedici în găsirea unei soluții, pentru că nimeni nu vrea să gestioneze o situație de negestionat și să fie apoi învinuit că ”a dus țara spre dezastru” deși deja se află într-o situație dezastruoasă adusă tot de ei, TOȚI. Nicușor nu vrea să numească un premier din PSD pentru că îi e frică că intră AUR la guvernare, PSD-ul nu vrea să mai stea alături de USR, PNL-ul nu mai vrea cu PSD, UDMR, ar vrea să fie la guvernare, dar fără AUR, USR le pune piedici tuturor dacă nu primesc ministerele pe care le vor ei, deci ne învârtim într-un cerc al incompetenței, ambițiilor și lașității. Iar situația se prelungește pentru că legile sunt făcute prost, de fapt pervers, sunt incomplete și ambigui, nu se specifică clar cât anume poate sta țara fără guvern, de câte ori poate președintele să numească un premier și când se oprește circul. Cu legi de genul ” Dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile de la prima cerere, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate,” nu se conduce țara.Ce înseamnă ”poate decide dizolvarea”? Adică dacă vrea el dizolvă parlamentul, dacă nu, nu. Și ce face mai departe? Constituția nu prevede, iar noi intrăm în faliment cu un președinde handicapat, un parlament corupt până în măduva oaselor, cu lideri de partide lași și incompetenți, cu legi incomplete, neclare și oarbe. Mai clar de atât nu se poate spune.
Dar nici pe plan internațional nu avem a ne bucura. La butoane au venit circari, nu departe de cei care ne guvernează țara. Liderii Europeni s-au luat după ”farul călăuzitor ”de peste ocean și au pus mână de la mână să aducă primăveri în țări în care vara domnește 9 luni pe an, apoi vine toamna. Au crezut ei că așa vor apuca și ei câte un os de ros. Și au apucat. Acuma li se văd oasele, mai ales după ce, luându-se după același far, și-au distrus economiile, și-au donat tehnica militară, și-au tăiat conductele de combustibil, ca să susțină un conflict care a consumat în 4 ani cât două războaie mondiale. Și ca tacâmul să fie complet, cel care le cerea să facă sacrificii, să impună sancțiuni, să rezilizeze contracte, să nu mai facă comerți cu unii sau alții, acuma îi anunță că și-a schimbat optica, va lua combustibil de la „dușman” și le va vinde lor. Nu, Trump nu e nebun, nebuni au fost ei, liderii europeni care au pus botul la toate propunerile americane, tăindu-și singuri mâinile și picioarele și așteptând mila americană. America nu are milă de nimeni, America dacă nu are profit de pe urma prostilor, nu îi bagă în seamă. Euopenii par să înâeleagă prea târziu că au făcut jocul lui Trump și au pierdut. Dar nu Trump este pionul principal aici. Nu el conduce SUA, el e doar trompeta, o trompetă cam spartă, dar care se face auzită. SUA au avut nevoie de Trump pentru a scăpa de recesiunea care bătea la ușă și a scăpat pentru că nebunul a făcut un joc bine gândit, chiar dacă nu de el:
- A declanșat sau mai bine spus pus la cale conflictul din Ucraina;
- A convins Europa să participe la el cu bani, tehnică militară, sprijin logistic, donat Ucrainei, fără niciun acontrol asupra resurselor sau ”ajutoarelor” trimise;
- A impus Rusiei dar și Europei sancțiuni și obligații din care SUA a câștigat. Distrugerea North-Stream a făcut din Europa un dependent de gazul lichefiat american;
- A sprijinit Israelul în distrugerea Palestinei, contrar opiniilor și politicii țărilor europene, declanșând un alt conflict, politic, financiar între Europa și Israel. În felul acesta Europa nu a mai avut de unde împrumuta nici ea bani, căci finanțele mondiale sunt în mâna evreilor;
- A convins țările Europene să își doneze tehnica militară promițând că le-o înlocuiește cu tehnică americană de ultimă generație, dar contracost. Europenii au pus botul și s-au fript. Acuma americanii spun că nu au de unde să le dea, că trebuie să își refacă întâi rezervele lor;
- A răpit un președinte de stat pentru a-i lua resursele naționale de petrol, pentru a se pregăti de efectele războiului din Golf pe care intenționa să îl declanșexze împotriva Iranului. Europenii nu au făcut și nici spus nimic, iar acuma se roagă de americani să le dea și lor petrol;
- A declanșat războiul împotriva Iranului fără să îi pese că întreaga lume va avea de suferit;
- A forțat Danemarca să accepte ”protecția” SUA în Groenlanda împotriva unei pretinse amenințări rusești și chinezești. Europa a tăcut;
După ce Europa a înghițit toate aceste abuzuri împotriva chiar a intereselor țărilor europene, Trump a anunțat marele contract cu China, pe care Europa, la îndemnul american și-o transformase în dușman. Și lovitura de grație a venit acum câteva zile, când același Trump anunță înțelegerea cu Rusia, prin care SUA va cumpăra motorină de la Ruși promițând că astfel prețul carburanților va scădea ”all over the world” pentru că ei, americaii, vor vinde petrol rusesc Europei.
Ei ce spuneți de asta? Există proști mai mari decât liderii Europei ? Unii încearcă abia acuma să se răzvrătească spunând că e ”o greșeală”, Zelenski schelălăie, amenință, că nu e corect, unii politicieni europeni de calibru mai mic chiar îl învinuiesc pe Trump de lipsă de loialitate, dar față de cine? Față de Ucraina, față de Europa? Dar stați așa, al cui președinte e Trump? Față de cine are el obligații? Față de SUA pe care a promis să o facă mare din nou. Față de cei care fac scandal acuma, Trump are exact obligațiilepe care le au candidații la alegeri în România căci și el era în ”campanie” când a promis că va face o lume mai frumoasă, iar în campanie poți spune orice, e prost cine ascultă, nu cine promite. Așa că degeaba cârâie unii și alții, AMERICA și-a atins scopurile, nu Trump, Trump a fost doar unealta. Cui nu-i convine, să se ia la luptă cu SUA, căci cu Trump sau fără el, politica SUA va fi aceeași, indiferent cine o dirijează. Și stiți ceva? În cazul în care UE va reuși să se mențină să supraviețuiască propriilor greșeli și se va întări, liderii țărilor componente să nu uite ce au pățit cu SUA și să ia aminte că același lucru îl pot păți cu UE, care nu e altceva decât un URSS extins, un alt imperiu cu picioare de lut.
Din toate aceste jocuri, unii ar concluziona că China, Rusia au câștigat, mai ales din ultimele evenimente. Poate așa cred unii, dar nu e așa. Așa-zisa prietenie și colaborare între SUA și cele două superputeri va ține atâta timp cât e convenabil pentru SUA, poate până după alegerile de la jumătatea mandatului lui Trump, poate mai mult, dar nu mai mult de 6 luni. Bănuiesc că Putin și Jinping știu că prieteniile și dușmăniile Americii țin cât este în interesul ei.
PS : Brambureala europeană a atins cote de neimaginat: În Germania, partidele din opoziție, după manevra lui Trump cu motorina rusească (era să spun ruleta) partidele din opoziție cer revizuirea politicii Germaniei față de Rusia. În Franța, protestul studenților se ține sub flamurile unor drapele colorate în cu totul alte culor decât cele ale republicii franceze. E plină Franța de studenți străini.