PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI PE PLX540 PRIVIND ACTUALIZAREA PENSIILOR MILITARE

A apărut pe pagina Guvernului, punctul de vedere cu privire la proiectul de lege privind actualizarea pensiilor militare in varianta Pauliuc, PLX 540 . Îl prezint mai jos, fără comentarii. Analiza acestuia zilele urmatoare. De remarcat că la Guvern a ajuns PRIMA VARIANTĂ DE PROIECT, NU CEA DISCUTATĂ CU ASOCIAȚIILE, DECI TOATE DISCUȚIILE AU FOST DE POMANĂ, DOAMNA PAULIUC A TRIMIS TOT VARIANTA AMENDATĂ DE ASOCIAȚII, CĂRORA LE-A PROMIS CA AMENDAMENTELE LOR VOR FI INTRODUSE PÂNĂ SĂ INTRE ÎN PROCESUL LEGISLATIV.

PUNCT DE VEDERE

referitor la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iniţiată de domnul senator PNL Cătălin Daniel-Fenechiu și un grup de parlamentari PNL (Plx.540/2024).

1. Principalele reglementări

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, cu trei noi articole, art. 59¹-59³, propunându-se actualizarea pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție ale militarilor, polițiștilor și funcțiilor publice cu statut special, în procentajele stabilite la art. 29, 30 și 108 din lege și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Potrivit inițiativei legislative, de la recalcularea menționată sunt exceptați pensionarii militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții assimilate acestora și cei care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcții.

PRIM MINISTRU

1. Observaţii și propuneri
2. În ceea ce priveşte impactul bugetar generat de aplicarea propunerii legislative, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul acesteia, estimarea realizată se bazează pe o variantă proprie de calcul.

Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024.

Astfel, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei.

De asemenea, având în vedere existenţa în plată a unor beneficiari cu situaţii juridice diferite, pentru care baza de calcul a pensiei aflate în plată este diferită (pensii stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, abrogată în prezent, care nu au evidențiate în cuantumul pensiei solda de funcţie şi solda de grad ca elemente distincte şi nu se poate determina un cuantum al acestora, având în vedere că pensia s-a stabilit cu luarea în considerare a veniturilor din întreaga perioadă de activitate, pensii stabilite prin actualizarea veniturilor cu indicele prețurilor de consum lunar și care pot avea în baza de calcul luni în care au existat funcţii diferite și grade diferite, pensii stabilite prin actualizarea soldelor brute din 6 luni de activitate), considerăm că era necesară introducerea în cuprinsul propunerii legislative a unui articol care să statueze adoptarea de norme metodologice pentru reglementarea fiecărei situații în parte, aprobate prin ordin comun al conducerii tutor instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În final, este important de subliniat că fără reglementarea clară a modului de calcul al diferenţelor nu se poate face o estimare corectă a impactului bugetar.

Totodată, atragem atenția asupra faptului că există riscul deviației de la traiectoria de deficit bugetar care urmează a fi stabilită prin decizia Comisiei Europene cu implicații asupra măsurilor fiscale și a ajustării care poate să rezulte din măsuri de ajustare fiscală.

Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

2. În acord cu dispozițiile din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, apreciem că se impune definirea termenului de „reactualizare”, prevăzut în cuprinsul art. 59² din propunerea legislativă. Subliniem că, deși „actualizarea” se realizează din oficiu, în esenţă, aceasta este o”recalculare”, necesitând timp pentru modificarea/completarea aplicației informatice, precum şi pentru emiterea, verificarea, certificarea, vizarea şi aprobarea a peste 86.000 de decizii, un proces care nu poate fi complet automatizat. În opinia noastră, emiterea deciziilor nu poate fi evitată, deoarece modalitatea de calcul a pensiilor aflate în plată va fi diferită.
3. Corelativ observațiilor antereferite, arătăm că pot apărea dificultăți în aplicare și din cauza datei de referință la care se va face raportarea pentru calcularea diferenței. De exemplu, gradul de la data trecerii în rezervă nu este obligatoriu cel aferent soldei de grad din baza de calcul, în special pentru pensiile care au rămas în plată cu cuantumul mai favorabil, stabilit în temeiul Legii nr. 263/2010, precum şi pentru pensiile stabilite după 01.01.2024, prin actualizarea soldelor lunare cu indicele preţurilor de consum lunar. O situație similară se aplică şi pentru solda de funcție, unde în baza de calcul pot exista mai mulți coeficienți sau coeficienți diferiți pentru fracţiuni ale aceleiaşi luni.
4. Semnalăm faptul că termenul de 90 de zile stabilit pentru „reactualizare” nu este un termen rezonabil care să poată fi respectat și să conducă la atingerea rolului și scopului modificărilor/completărilor în discuţie (ultima recalculare și actualizare a pensiilor militare, corespunzătoare datelor de 01.01.2016 şi 30.06.2017, au durat, fiecare dintre acestea, aproximativ 2 ani, în condițiile în care exista baza de date cu elementele bazei de calcul şi a fost suplimentat substanțial numărul de persoane dedicate acestei operaţiuni).
5. Semnalăm și faptul că propunerea legislativă nu are în vedere modalitatea de stabilire a bazei de calcul a pensiei, în vigoare de la 01.01.2024, aprobată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, care a modificat și completat Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile actuale fac aproape imposibilă actualizarea soldei de funcție și soldei de grad, întrucât baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3 (de la 12 luni la 300 de luni), actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

În alte cuvinte, aplicarea dispoziţiilor propunerii legislative în prezent ar duce la o dublă actualizare: una cu indicele prețurilor de consum lunar și una raportată la solda de funcție și solda de grad ale cadrelor militare în activitate. Astfel, nu este clar dacă şi la aceasta s-ar mai face actualizarea inițială.

Mai mult, având în vedere și indexarea, în lipsa unui text de lege care să prevadă aplicarea dispoziției celei mai favorabile, aşa cum era stipulat în forma inițială a Legii nr. 223/2015, conform căreia indexarea și actualizarea nu se aplicau simultan, într-un an fiind aplicate doar dispoziţiile cele mai favorabile, actualizarea devine chiar triplă.

6. În vederea asigurării clarității normei juridice și pentru a evita eventualele probleme de interpretare, semnalăm necesitatea modificării sintagmei „la cererea persoanelor”, de la art. 591 alin. (1) lit. a) cu sintagma „pentru persoanele”, forma primei sintagme inducând ideea că s-ar putea alege o altă perioadă care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul decât cea valorificată la momentul deschiderii dreptului la pensie.
7. Analizând conținutul propunerii legislative în ceea ce privește fondul reglementărilor preconizate, semnalăm că, în integralitatea sa, modalitatea de exprimare a intenţiei normative nu întrunește exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Precizăm că, pentru a asigura legislației interne o cât mai bună înţelegere și, implicit, o aplicare corectă, este esențial ca redactarea acesteia să fie una de calitate. Referitor la acest aspect, menționăm că, potrivit art. 6 alin. (1) teza I din Legea nr. 24/2000, ,, „. Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficiență legislativă

Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri1, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative” şi că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituţie”.

Totodată, menționăm că, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curtea a reținut că „principiul legalității presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei. Legiuitorului îi revine obligația ca în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competenţă constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea acestor cerințe, concretizate în claritatea, precizia și predictibilitatea legii”

În acest sens, precizăm următoarele:

1. La articolul unic, referitor la textul propus pentru art. 59¹ alin.(1),

semnalăm faptul că, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.24/2000, „Soluțiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative”.

Precizăm că, în actuala redactare, norma preconizată este incompletă și lipsită de claritate, având în vedere faptul că nu reglementează aspecte cu privire la emiterea unei proceduri, care să prevadă modalitatea de actualizare a pensiilor militare de stat, cine comunică la Casa de pensii sectorială competentă data actualizării, procentajul de majorare a soldei de grad/salariului gradului professional

Totodată, semnalăm caracterul discriminatoriu al dispoziției de actualizare a pensiei de serviciu, având în vedere faptul că aceasta nu se va aplica tuturor categoriile de beneficiari de pensii atât din sistemul public, cât și de serviciu, aceștia obținând, în fiecare an, din oficiu, o actualizare a pensiilor exclusiv cu rata medie anuală a inflației, soluția legislativă fiind astfel susceptibilă a încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

În conformitate cu art. 60 din Legea nr. 223/2015:

„(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.

(4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

În acest context, menționăm că actualizarea pensiei militare de stat de la art. 59¹ din prezentul demers nu se corelează cu art. 60 din lege care limitează cuantumul pensiei acordate în baza Legii nr. 223/2015.

De asemenea, semnalăm că, prin gradul mare de generalitate, sintagma „conform legii”, utilizată la lit. a) și b), este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei.

Precizăm că, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr.24/2000, „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare”.

 La textul propus pentru art. art. 59², semnalăm faptul că, potrivit prevederilor art. 62 teza I din Legea nr. 24/2000, ,,Dispoziţiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”.Pe cale de consecinţă, precizăm că, prin utilizarea sintagmei „În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, soluția legislativă preconizată este imposibil de aplicat, având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2016.

Pe de altă parte, norma este susceptibilă a încălca prevederile art.15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

1. La textul propus pentru art. 59³, semnalăm că soluția normative este susceptibilă să aducă atingere principiului egalității de tratament consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.

De asemenea, în actuala redactare, soluția legislativă preconizată este susceptibilă a afecta dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie.

Precizăm că drepturile fundamentale nu pot fi restrânse decât în condițiile restrictive prevăzute la art. 53 din Constituție, condiţii care nu sunt îndeplinite în cazul prezentei propuneri.

Mai mult decât atât, precizăm că, prin Decizia nr. 1414/2009, Curtea Constituțională a reţinut că „Se impune subliniat însă faptul că de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acesteia.

Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepţie, dacă nu există o altă soluţie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol”.

8. Referitor la art. 59 din inițiativa legislativă, menționăm că în cuprinsul acestuia sunt reluate prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr.223/2015, din forma inițială a acestui act normativ, care stabilea, astfel:

”(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

1. a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
2. b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi”.

Aceste prevederi au fost modificate prin art.VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

9.Totodată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), România a elaborat şi transmis Comisiei Europene (COM), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a fost aprobat la data de 29 octombrie 2021 prin Decizia Consiliului UE și a intrat în vigoare la 3 noiembrie 2021.

Legea nr.223/2015 a fost modificată și completată prin art.XIV din Legea nr.282/2023 pentru completarea şi modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare. Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență reglementează, la art. 24 alin (3), principiul reversibilității reformelor, după cum urmează:

,,Comisia evaluează, cu titlu preliminar, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult două luni de la primirea cererii, dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului menționată la articolul 20 alineatul (1). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză.

În scopul evaluării, se iau în considerare și acordurile de tip operational menționate la articolul 20 alineatul (6). Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți”. Principiul ireversibilității reformelor a fost, de asemenea, preluat la nivelul legislației naţionale, prin art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului national de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, precum şi a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021, conform celor prezentate mai sus.

III. Punctul de vedere al Guvernului

Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării
acestei inițiative legislative.