Eu nu știu cât o să supraviețuiască actuala civilizație, cum și când se va dezintegra, cert este că un sfârșit tot va exista pentru că așa e mersul, nu e nici prima nici ultima oară când omul, această vietate masochistă, își pune lațul de gât și aruncă scaunul de sub picioare. Poate va ”experimenta„ o altă plandemie iar cineva va fura și va avea un accident stupid pierzându-se antidotul și vom muri strigând hoțul, poate o maimuță AI va detona toate încărcăturile nuleare din curiozitate, și gata viață, poate o altă civilizație, care ne studiază de câteva mii de ani va ajunge finalmente la concluzia că nu se poate face nimic cu Omul, e pierdere de timp, și ne va da cancel, orice e posibil. Ceea ce îmi stârnește curiozitatea nu este cum sau când ne vom dizolva, ci dacă în urma noastră va rămâne ceva, nu ceva urme de civilizație ci oarece informații despre timpurile pe care le trăim acuma, pentru că eu cred că ar trebui să rămână, ca să aibă și cei ce vor veni, indiferent cine sunt, oarece filmulețe cu acești comici vestiți ai omenirii, care ne conduc destinele în aceste zile de grație.
”Veniți de luați benzină!”
Bunăoară, aș fi gata să închid undeva într-o capsulă a timpului, secvențe din diferite declarații ale domnului Trump, comicul nr 1 al mileniului, declarații legate de pacea din Ucraina, cea din Iran, amenințările, apoi anunțurile că a găsit soluția, apoi furia că i-a mai fost distrusă o bază, toate în ordine cronologică. Mai ține cineva minte de câte ori ”a semnat” Trump tratatele de pace, de câte ori a cucerit Groenlanda, de câte ori a anexat Canada, de câte ori a distrus Iranul, de câte ori l-a dus înapoi cu 2500 de ani, de câte ori a ieșit din NATO și de câte ori a amenințat China?În inconștiența și prostia lui, sigur nu a auzit de Ahemenizi, nici de perși, că altfel nu amenința că face din ei ce au fost pe când în America încă circulau „dronele„ pithecanthropus. Din toate momentele onirice trumpiste, aș alege momentul în care acesta anunță că s-a deschis robinetul Ormuz, ca lumea să știe că ”EL” a dat lumii benzină. Imediat, prin fața ochilor mi-au trecut imagini cu Macron, Merz, Starmer, Ursula, alergând spre Ormuz cu canistrele de tablă cu dop de cocean de porumb, să ia benzină, cum alergau sătenii la ”comparativă” pe vremuri, să ia gaz de lambă.
Eu cred că merită să fie oprite undeva într-un stick de memorie universală, declarațiile și faptele acestor zile, măcar pentru buna dispoziție a viitoarelor civilizații, să nu creadă că am fost doar niște sinucigași nemiloși, fuduli și idioți, să vadă că am avut și simțul umorului care se spune că este una din probele de inteligență.
Pișcoțel
Poate fiecare țară ar putea să pună acolo câteva secvențe de ”inteligență” fie ea și involuntară. Pentru România eu aș alege săptămâna aceasta iar ca imagine aș opri momentul nominalizării lui Veștea la funcția de premier, mai concret. Imaginile cu Pișcotul Nicușor privind jumătate speriat, jumătate cu speranță, jumătate aprobator, jumătate cu teamă, la Veștea care își citea discursul, ca și când citea Teoria Relativității, gata să îl pupe, este ceva ce nici Stan și Bran nu au putut realiza iar Chaplin nu și-ar fi imaginat. Parcă s-ar fi dus spre el, se bucura că nu a spus nimic greșit, că nu l-a dat de gol, că nu l-a făcut de râs. A făcut chiar, un pas spre ”candidat”, să îl pupe că a spus poezia, dar cred că i-a strigat cineva în cască ”stai dracu locului prostu dracului!” Doamne câte trăiri, câte gânduri, câte ezitări, câte speranțe, câte vise în cele câteva minute! Această secvență trebuie să se găsească în filmoteca fiecări școli de mimă, mimică. Birlic e mic pe lângă Pișcoțel. M-ai învins Nicușorule, îți iert toate păcatele.
Că această peliculă de aur a umorului românesc este însoțită de bâlbâieli, lovituri pe la spate, încălcări ale tuturor normelor scrise și nescrise de politichie, diplomație, bun simț, nici nu mai contează, căci toți actorii joacă un teatru ieftin. Nu sesizează nimeni că deși protagoniștii scenetei din zilele astea se bat cap în cap, își dau șuturi în părțile dorsale sau frontale, toți o fac, cel puțin la nivel declarativ, spre ”binele țării” ? Bolojan nu vrea să lase frâiele din mână, de dragul stabilității. Nicușor îi taie mâna dreaptă și îl bate cu ea tot de dragul stabilității și de grija țării. Mâna tăiată lovește în capul care l-a ridicat de dragul aceleiași stabilități. Tot stabilitatea îl îndeamnă pe Grindeanu să bată palma cu Nicușor și să sprijine spargerea PNL ului. Bineânțeles, UDMR-ul balamaua fără de care nu se închide și nici deschide nicio ușă din față sau din dos în camera politică românească, se gândește tot la stabilitate și calculează totul ca un olimpic la matematică. Până și armata, prin unii reprezentanți a simțit nevoia să se dea în stambă. Un general ”de seamă”, așa îl prezintă media, care cât a fost călare pe cai mărișori a tăcut sub stele, și-a adus brusc aminte că domnul nominalizat a pus bețe în roate partenerilor NATO lăsându-i să se descurce cu podurile de acces la Cincu, lovind în interesele NATO și ”implicit și ale României”. Trec peste interesele Franței, Belgiei și mai știu eu cui, care după mine ar sta mult mai bine la ei acasă, eu întreb pe domnul general, de ce nu a ieșit în presă cu această informație, să știe ”poporul” cine îi este dușman, ATUNCI, când dușmanul lovea. Atunci a considerat că prostimea nu trebuie să știe ce se întâmplă cu drumurile noastre. Acuma, când jocurile politice l-au adus pe fostul Șef Consiliu Județean Brașov în față, s-a băgat și domnul general în seamă, că și el e om și cine știe, poate pică ceva că pensia e mică, famelie mare…și nu ar strica o foncție de consilier ceva. Chiar nu precep de ce s-a băgat, că oricum, nu boborul alege premierul, deci nu avea ce să influențeze, iar cei care decid nu se uită la ce spune el că doar din ordinul lor a acționat domnul Veștea așa cum a acționat, deci efect ZERO! Dar, dacă atunci când Adrian a pus bețe în roate podului de la Voila, domnul general ar fi ieșit în media, poate acesta ar fi fost tras de urechi și azi nu mai figura pe lista unică de premier, că ar fi avut tinichea la coadă.
Și pentru că tot se vorbește despre bătălia dintre Nicușor și Bolojan am ascultat cu atenție discursul domnului Bolojan de luni seara, după ședința de partid, când aproape că era să îl învinuiască pe Nicușor de încălcarea Constituției și să ceară suspendarea acestuia. Iată ce a spus domnul Bolojan : ” PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cuuu….. încălcarea spiritului democrației parlamentare printr-o nominalizare a unui vicepreședinte PNL fără consultarea Partidului Național Liberal, de asemenea, tot din principiu, având în vedere că PNL nu a fost anunțat de domnul Veștea cu privire la această nominalizare, chiar astăzi în ședință am fost anunțați că indiferent de vot va parcurge această procedură, din motive de principii, de întărire a democrației parlamentare și de clarificări în zona spectrului politic, PNL a doptat această decizie…”
Ia să vedem ce spune Constituția:
” Articolul 103
Investitura(1)
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
Deci desemnarea candidatului se face CONFORM CONSTITUȚIEI, în urma consultării partidelor, pentru FIECARE CANDIDATURĂ, căci articolul 110 din Constituție spune că :
Art.110
” (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.(3) În situațiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.”
Așadar domnul Nicușor Dan, nu a încălcat spiritul democrației parlamentare, așa cum încearcă să o îndulcească domnul Bolojan, care vorbește despre ”principii” căutându-și cuvintele, să nu spună adevărul. Ce principii domnule, aici e vorba de Constituție, nu de spirit democratic care nu este prevăzut nicăieri și nu este condamnabil. Dar domnul ”principii Bolojan„ se joacă cu cuvintele și crede că tot românul e prost. Ce spune aceeași Constituție despre încălcarea ei de către președinte? Ia să vedem :
”Articolul 95
Suspendarea din funcție(1)
În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.”
Așadar domnul Bolojan ar fi trebuit să constate și să informeze Parlamentul că domnul Președinte intră sub incidența art 95 din Constituție și să inițieze, ca șef de partid, grup parlamentar, procesul de SUSPENDARE a președintelui.
Dar nu, domnul Bolojan nu are treabă cu Constituția, nici cu principiile, nici cu democrația parlamentară, la el totul este ORGOLIU. Pe el nu îl interesează nici că în fruntea țării, cu ajutorul lui al parttidului lui și al șefilor lui, se află un papagal pierdut în propria cușcă, nici că orgoliile lui, al lui Grindeanu, al lui Nicușor și interesele celor care îi dirijează pe toți, au dus și duc țara pe râpă. Ei se supără că nu i-a întrebat și pe ei cineva, să poată pune și ei o condiție, să ceară și ei ceva să ”negocieze”, o funcție, un finanțare europeană, un șperț, ce o fi, să pice, dacă nu curge.
În aceeași oală se află și Grindeanu care nu a vrut să voteze guvernul lui Tomac, pentru că nu avea niciun minister la partid, dar votează guvernul Veștea deși este desemnat neconstituțional. Ce principii, ce democrație, ce stabilitate? Niște hiene, șacali, uneltitori, care nu au alt scop decât îmbogățirea, furtul, trădând orice principiu și pe oricine, înjunghiind pe la spate fără remușcări. Iar românul se uită ca berbecul la tv, ”oripilat” „uimit„ poziționându-se de o parte sau alta în funcție de afinități, de gradul de educație elementară sau politică, de cantitatea de suportabilitate și dramul de speranță rămas, fiind gata să se certe cu vecinul de apartament cu care a trăit o viață întreagă, de dragul unor ”principii„ și doctrine declarate dar niciodată respectate.
Nu e de râs, dar și asta ar trebui să fie ascunsă undeva, într-o capsulă a timpului, pentru a fi descoperită peste câteva mii de ani, căci dacă noi nu vrem să învățăm di propriile greșeli, poate învață alții din ale noastre.
https://www.youtube.com/watch?v=VFRTZ52nVBM
https://www.youtube.com/watch?v=RO0SQe3-qQs